“A doua şansă” de Jane Green

a doua sansaAseară am tras o bere lângă mine şi am reuşit ceea ce credeam că n-o să se întâmple atât de repede. Am terminat o mizerie de carte după câteva săptămâni bune. Firul e bun, ideea în sine, dar m-am blocat de multe ori pe greşelile de scriere, pe neatenţiile apărute în urma traducerii şi pe monotonia care dă din coate şi îşi cam face loc în cel puţin jumătate din cele 30 de capitole.

“A doua şansă” de Jane Green este prima carte (din colecţia Chic) care mă dezamăgeşte.

Romanul prezintă viaţa a patru personaje, 3 femei şi un bărbat, foşti colegi de şcoală, ce se întâlnesc după 20 de ani, la înmormântarea unui bun prieten. Patru personaje cu personalităţi total diferite. Patru exemple de oameni fericiţi şi nefericiţi totodată. Fiecare cu problemele lui, cu propriul “bagaj”… Modul în care scriitoarea încearcă să facă romanul să fie cât mai consistent nu este altul decât presărarea acestuia, pe alocuri, cu descrieri inutile. În loc să citeşti mai multe despre personaje şi modul în care interacţionează acestea ori felul în care se simte fiecare în parte după atâţia ani, afli de la ce este pata minusculă de pe rochia blondei, cât este de veche, ce culoare a căpătat de-a lungul timpului ş.a.m.d.
Detalii inutile… aş zice. Dar părerile sunt împărţite.

Cartea are însă şi plusuri, altfel n-aş mai fi terminat-o. Uite câteva pasaje care mi-au atras atenţia:

“Nu cred că poţi pune sub semnul întrebării alegerile altcuiva. Cum putem judeca dacă nu am păşit pe acelaşi drum?” (pag. 123)

“Consumerismul compulsiv este cel mai al dracului blestem în secolul XXI.” (pag. 88)

“Problema cu tristeţea de a pierde pe cineva drag este că sentimentul acesta nu dispare. Câteodată te mai lasă puţin, durerea se diluează cumva şi te trezeşti că te-ai obişnuit cu ea şi că o porţi pe umeri, ca pe un şal vechi şi greu.” (pag. 186)

“Nu e nimic mai rău pentru copii decât să crească într-o căsnicie nefericită.” (pag. 327)

Ceea ce trebuia să fie o lectură amuzantă a fost, din păcate, o demonstraţie despre cum să îl provoci pe cititor să închidă cartea. Somnolenţă. Deşi, revin cu ideea, firul este unul bun. Cuvintele sunt nepotrivite iar momentele care nu contează au parte de prea multe descrieri. “Cărticica” are peste 450 de pagini pe care, cu subiectivitate, nu le recomand.

Sper ca aceasta să fie totuşi singura oaie neagră din colecţia Chic.

5 comments on ““A doua şansă” de Jane Green”

  1. Daniela says:

    Bună!. Eu am citit cartea “Eu si soacră-mea” de Jane Green. Mi-a plăcut cartea. Dar cu impresia a despre această carte… mai făcut curioasă. Niște impresii despre cartea citită de mine, vezi aici http://danielagorincioi.blogspot.com/2014/10/eu-si-soacra-mea-de-jane-green-cartea.html

    1. Ioana Radu says:

      O sa citesc si recenzia ta! :*

  2. Daniela says:

    Tot din colecția asta am citit cărțile La cumpărături cu Minie de Sophi Kinsella (http://danielagorincioi.blogspot.com/2015/01/la-cumparaturi-cu-minnie-de-sophie.html), Fetița prietenei mele de Dorothy Koomson (http://danielagorincioi.blogspot.com/2015/07/despre-prietenie-si-fetita-prietenei.html), Fata fantomă de Sophie Kinsella și altele. Pentru mai multe impresii de lectură, dar și amatorii colecției CHIC vă invit să fiți membrii grupului de pe facebook, Colecția CHIC, editura Polirom – impresii de lectură https://www.facebook.com/groups/138770029481592/?fref=ts

    1. Ioana Radu says:

      Am citit si eu mai multe din colectia “Chic”, dar nu toate mi-au placut. Valabil si pentru colectia “Cocktail” de la Humanitas.

      1. Daniela says:

        Unele cărți din CHIC, întradevăr, sunt cam plictisitoare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>