Critici

Fiecare produs nou apărut, dacă nu se bucură de o publicitate care să prindă la publicul larg, nu se vinde prea bine.
În ceea ce priveşte Radio Whisper, înţeleg că fondatorii vor să strângă cât mai mulţi ascultători. Radio-ul, la fel ca şi televiziunea, fără audienţă este sinonim cu zero. O muncă depusă de pomană.

Vlad este o persoană care se ocupă de promovarea Radio Whisper (cred). Şi mai tind să cred că nu este specializat în aşa ceva şi, chiar şi fără specializare, nu deţine nici informaţiile necesare pentru punerea pe picioare a unei publicităţi care să prindă. Acesta trimite acelaşi mesaj tuturor (deşi formula de adresare este la persoana a doua, singular). El afirmă că nu este un mesaj de tip spam pentru că nu menţionează adresa radio-ului în discuţie.

Stimate domnule Vlad,
După ce dumneavoastră mi-aţi înaintat acest mail:

…eu v-am răspuns pe aceeaşi cale (mail) şi am pus sub semnul întrebării câteva aspecte:

Acestea fiind spuse, nici măcar în ziua de azi (două săptămâni de când v-am scris) nu am primit un răspuns. Poate că acest fapt se datorează cuibului de muşte care vă invadează căciula (referire la vorba “a te simţi cu musca pe căciulă”).

Un amănunt de care ar trebui să se ţină cont pe viitor este că cei ce nu se pricep să facă publicitate ar trebui să apeleze la un PR-ist bun (persoană ce se ocupă de publicitate).

1. Formula de adresare: “Salut!”
În primul rând vârsta mea vă este necunoscută iar în al doilea rând nu suntem tovarăşi. Eu zic să nu ne tragem de şireturi şi să folosim acel clasic “Bună ziua”.
2. Formula de recomandare: “Mă numesc Vlad şi sunt de la Radio Whisper.”
Iar eu mă numesc Terra şi sunt de la Pucioasa (o localitate din Dâmboviţa). Ce-i asta? Ce-i aici? Suntem la piaţă? Cred că mesajul ar fi trebuit să sune astfel: “Mă numesc Vlad Popescu şi sunt colaborator la Radio Whisper.”
Când vă recomandaţi într-un mesaj formal folosiţi numele întreg şi, dacă este vorba de un loc de muncă, specificaţi funcţia. Nici eu şi nici alţi cititori nu avem de unde să ştim dacă ne scrie directorul de la radio sau femeia de servici.
3. Gogoşile moca: “Felicitări pentru blog chiar este frumos. Încep să îl citesc cu drag.”
Serios? Câte articole de pe acest blog ai citit?
Nici măcar nu te-ai obosit să afli că există o secţiune specială pentru off topic-uri şi acelaşi mesaj ce mi-a fost “copi-peist-uit” pe mail, l-am primit şi pe blog la una dintre postări.
4. Au, limba română!: “Noi cei de aici de la radio whisper promovam articole la diversi bloggeri si astazi am promovat un articol de-al tau am spus si sursa de unde vine articol am deschis si un subiect pe acest articol”
Fir-ar mama ei de limbă maternă!
“promovăm articole de la diverşi bloggeri” – păpăm cuvinte?
“astăzi am promovat un articol de-al tău, am pus şi sursa de unde vine, am deschis şi un subiect” – virgulele au gust de ciocolată sau sunt consistente şi ţin de foame?
“sursa de unde vine articolul” – şi articolele hotârâte ţin de foame?
5. “vrem sa luam interviu la multi bloggeri, sa vedem cum gandesc”
Eu zic să începeţi prin a citi blogurile noastre. E un pas important în a vedea cum gândim. Greşesc?
6. “vrem sa facem o treaba mare si fara tine si fara bloggeri nu putem de asta trebuie sa ne ajutam unul pe altu”
“fără tine şi fără bloggeri” – Dar eu ce sunt?… Corect ar fi “fără tine şi fără alţi bloggeri”.
“trebuie să ne ajutăm unul pe altul” – Trecând peste ultima literă ce a avut plăcerea să fie adăugată de mine, am o întrebare: Ne ajutăm unul pe altul pentru ce? Adică blogerii vă ajută cu audienţa dar Radio Whisper cu ce îi ajută pe bloggeri?… printre copaci, bing bang, era un radio, bing bang, ce vindea gogoşi, bing bang…
7. “Suntem Respectosi,ajutam unde este nevoie si am dori sa vorbim”
Se scrie “respectuoşi” iar respectul trebuia să-l simt din modul de adresare însă am fost surprinsă (deloc păcut) că sunt tutuită. Nu-mi amintesc să ne fi întâlnit vreodată la o bere sau să fi schimbat vreodată două vorbe.
“ajutăm unde este nevoie” – Spitale de copii, centre de bătrâni, donaţii de sânge… şi lista rămâne deschisă. Ştiu că nu la astfel de ajutor vă refereaţi însă trebuie să fiţi mai atent data viitoare când formulaţi o idee, s-ar putea să fie nevoie de câteva detalii (de exemplu tipul de ajutor pe care-l oferiţi).
“am dori să vorbim” – Da? V-am trimis un mail acum două săptămâni şi încă nu am primit răspunsul. Aşa doriţi dumneavoastră să vorbiţi? :)
8. “mai schimbam o vorba,o ideie etc si suntem alaturi de tine si la bine si la rau”
Serios? Când o să sufăr un accident o să fiţi alături de mine financiar sau măcar o să veniţi să mă vizitaţi după operaţie? Sau suntem alături doar la bine? (în circumstanţa în care dumneavoastră alergaţi după promovarea pe care aş fi capabilă să o ofer).
P.S.: eu nu ştiu să schimb o ideie. Se schimbă ca becul sau ca şosetele?
9. “Avem nevoie de oameni in radio sa fim cati mai multi”
Să fiţi câţi mai mulţi?
Dacă “i”-ul era pe tastatură lângă “t”, mai înţelegeam, intra la greşeală din cauza tastării în grabă. Însă în cazul de faţă nu înţeleg.
10. “cred ca ai un talent aparte si poate ai vrea sa ne ajuti in domeniul care iti place tie”
Da? Ce talent am? Mi l-aţi descoperit când NU mi-aţi citit blogul? :)
Şi dacă vreau să vă ajut iar domeniul care-mi place mie este cel farmaceutic, cum aş putea să vă ajut?
11. “Nu am scris site-ul sa nu zici ca facem spam e un mesaj adevarat si gandim inainte de-a scrie!”
“gândim înainte de a scrie” este vreo metaforă?

Nu sunt răutăcioasă. Aş fi ocolit mesajul de promovare de la Radio Whisper dacă acesta nu s-ar fi repetat, n-ar fi fost plin de greşeli şi postat pe cât mai multe bloguri (ca şi comentariu off topic).
Ca dovadă că nu sunt singura deranjată de mesajul domnului Vlad, câţiva dintre cititorii mei au avut câte ceva de zis:

Omuldelamunte: Cauza voastră o fi ea nobilă la Radio Whisper, dar cu asemenea greşeli de ortografie şi mai ales de exprimare nu ştiu ce fel de adepţi ai să culegi. Dacă vrei să fii om de radio cere sfatul unui profesionist care să-ţi îndrepte frazele pe făgaşul corect al limbii române.
Este mare păcat ca o astfel de cauză să fie susţinută cu un astfel de text manifest…

Sfântu’ Simon: Astfel am descoperit şi fraza zilei, ce zic eu a zilei, a secolului poate, citez: “Avem în vedere să facem o treabă mare …” :D , două cuvinte îmi vin în cap: “yeack” şi “pro-fund frate”.

În concluzie ne declarăm pro-fund impresionaţi de mesajul de promovare.
Toate cele bune!

©d-ra Terra Ioana Radu

.

Nu-i înţeleg pe unii. Investesc în domenii ca să ce? Să aibă site-uri neorganizate.
Eram la prima vizită pe un site de artă (cică) şi cotrobăind prin categorii, ajung la “Portrete”. Ce să vezi? Numai de portrete nu dau.
Cât de idiot să fii să adaugi o poză în care apari din cap până-n picioare… la categoria portrete? Căt de idiot să fii?

Acum, după ce aţi văzut print-screen-ul, vreau să-mi explice şi mie cineva cum e posibil ca “Eu şi Dana pe motor” sau “Regele Arthur” să fie portrete. Mai avem în meniu şi portretul (?!?!????) “Te adol zâna mea”.
Cât de tâmpit trebuie să fii să arunci pozele astea în categoria “portret”?
A fost prima şi ultima mea vizită pe www.art-zone.ro.

Monica Olteanu a scris: “Mă gândesc ce ar zice vreunul din adminii site-ului respectiv dacă ar vedea articolul acesta :))”
La ideea Monicăi am făcut chiar eu acest pas şi am completat formularul de contact din pagina lor.

Nu înjunghii pe nimeni în anonimat, nu e firea mea. Nici articolul nu a fost scris cu rea intenţie. Ideea site-ului mi se pare chiar bună, cer doar puţină ordine, cer doar să fiu mulţumită din postura mea de vizitator. Poate sunt şi alţii ca mine, poate sunt şi alţii care au ajuns pe acel site şi au fost dezamăgiţi. În numele tuturor vizitatorilor dezamăgiţi de situaţia actuală (dezordine în categoriile fotografiilor) am scris acest articol. Sper că se vor lua măsuri în ceastă direcţie.

Cu stimă,
d-ra Terra Radu.