Știu că pentru unii poate părea mult ceea ce am scris în titlu, că animalele de companie fac lumea mai bună, și implicit ce voi scrie în rândurile de mai jos. Însă nu scriu pentru acele persoane. Nu sunt aici ca să schimb opiniile oamenilor care simt și cred altfel decât mine. Sunt aici ca să mă exprim pentru cei care sunt și simt la fel ca mine.
Am luat un pisoi de pe stradă și am fost judecată de mai multe ori pentru asta. I don’t see the point. Decât că mi s-a confirmat, din nou, că trăim într-o lume plină de răutăți (gratuite, inutile și deloc constructive).
Nu contează dacă îți plac pisicile de rasă pură, precum pisici British și Angora Turcească, sau maidanezele (a căror rasă de fapt este Europeană cu păr scurt). Dacă îți dorești un astfel de companion în viața ta, înseamnă că ești pe jumătate pregătit să faci pasul. Și mai înseamnă că ai multă dragoste în suflet pe care vrei să o împarți, dincolo de relația de cuplu și de familia ta.
Un adevăr simplu: Pisicile, câinii și alte animale de companie nu există pentru noi, ci există în lumea asta la fel cum existăm și noi. Având libertate și nefiind mai prejos decât oamenii sau pentru a servi anumitor pretenții de-ale noastre. Decidem cumva să ne împletim drumurile și să mergem împreună prin viață. Animalele ne aleg pe noi și noi le alegem pe ele. E o reciprocitate, un acord din care beneficiem și noi și ele.
Uneori mă gândesc câte animale au de suferit pe lumea asta din cauza oamenilor. Animale din zone turistice ale globului, dar și animale de pe meleagurile noastre.
Sunt unele acțiuni ale oamenilor care te fac să te gândești că animalele au fost lăsate pe pământ pentru a face din lumea asta una mai bună. E atât de multă răutate în oameni încât trebuia să existe pe pământ ceva care să echilibreze balanța.
Sunt multe aspecte la care nu mă gândeam înainte să am un animal de companie. Am evoluat ca om nu doar prin studii și diverse experiențe profesionale, ci și prin modul în care m-am atașat de pisoiul pe care l-am luat de pe stradă, grija pe care i-o port, responsabilitatea pe care mi-am luat-o din clipa în care l-am adus în casă, modul în care îmi arată afecțiune și modurile prin care îi ofer și eu afecțiune. Pentru că nu se rezumă totul doar la litieră și mancare pisici, ci viața cu un animal de companie e mult mai complexă. Și pufoasă ♥.
Am regretat vreodată că am luat un pisoi de pe stradă? Clar nu. Dacă aș putea să dau timpul înapoi, aș face pasul mult mai devreme. Cred că responsabilitatea excesivă și teama de necunoscut m-au făcut să fac pasul atât de târziu. Pentru mine, viața cu un animal de companie este cu totul altfel față de viața de dinainte să am un astfel de patruped pufos. Momentele în care vine să mă iubească sunt de nedescris. ♥