Când vrei să faci un bine, dar n-ai nici timp şi nici bani

Cu trecerea timpului devine din ce în ce mai greu să facem bine. Deşi, într-o oarecare măsură, ar trebui să fie invers. Adevărul e undeva la mijloc. Pe măsură ce creştem devenim tot mai conştienţi de ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi de faptul că putem da o mână de ajutor celor de lângă noi. Pentru că ştim ce înseamnă greul şi pentru că „să fim umani” nu e chiar aşa mare inginerie. Sau este?!

Sunt un pic în dubii pentru că ştiu că uneori plecăm de acasă cu gânduri bune, că avem în minte ideea de a face ceva bun şi pentru alţii. Să o ajutăm pe vecina să urce cu plasele, să ţinem uşa unei mame care se chinuie cu căruţul cu copil şi cu plasele de cumpărături, să îi cumpărăm un sendviş bătrânului care stă zgribulit şi încearcă să vândă ceva la colţ de stradă, să-i zâmbim cuiva când stăm la trecerea de pietoni ş.a.m.d. Ne gândim la toate chestiile astea, dar apoi… life happens. Cineva îţi taie calea în trafic, doamna de la patiserie îţi vinde nişte covrigi beton rămaşi de ieri, o maşină trece în viteză şi jumătate din băltoaca aia sare la tine pe pantaloni (doar dacă ai noroc, altfel te udă şi de la brâu în sus), banii abia îţi ajung să trăieşti de pe o zi pe alta, toată lumea bombăne, înjură, bruschează…

Îţi mai aminteşti de chestiile alea bune pe care te gândeai să le faci când ai plecat de acasă? Te înţeleg, nu-ţi face griji. Eu ştiu totuşi o soluţie prin care putem să facem nişte lucruri mişto, să fim umani, fără să ne coste nimic. Nici timp, nici bani, nimic. Sună utopic? 😀

Hai să-ţi explic…
Noi, toţi, în calitate de oameni harnici (suntem muncitori ca naţie, exceptându-i pe cei puturoşi) îi dăm statului nişte bani. An de an. Se numeşte impozit pe venit. O parte dintre noi ştim că putem să îi impunem statului (da, să îi impunem) ca 2% din impozitul nostru pe venit să fie direcţionat către un ONG. Orice ONG pe care îl vrem noi! Avem dreptul acesta şi, zic eu, am fi fraieri să nu ni-l folosim. Cu alte cuvinte, decât să-i laşi pe barosanii din parlament să-şi împartă gologanii între ei, mai bine decidem (fiecare în parte) către ce ONG să fie direcţionat 2% din impozitul nostru pe venit.

Să-ţi explic mai departe cum stă treaba…
Dacă ai venituri din afara salariilor (chirii, jocuri de noroc online, tranzacţii acţiuni sau alte tipuri de contracte), ştii deja că trebuie să depui declaraţia 200 la ANAF. În cadrul acestui formular există o secţiune unde poţi să alegi care să fie destinaţia a 2% din impozitul pe venit. Cu alte cuvinte, dacă ai avea de plătit impozit 100 de lei, ai putea alege unde să se ducă 2 lei din suma aceasta. Către orice ONG din România – de exemplu Asociaţia Generaţia Verde, Fundaţia Hospice Casa Speranţei, Asociaţia Umanitară Sfânta Maria sau orice alt ONG pentru copii, familii, spaţii verzi, adăposturi de animale ş.a.m.d.

Dacă eşti salariat şi vrei şi tu să îi impui statului să trimită 2% din impozitul tău pe venit către un ONG, poţi depune declaraţia 230. Practic nu ne costă nimic. Sunt nişte bani pe care statul oricum îi opreşte din veniturile noastre. Doar că noi avem puterea de a decide unde să se ducă 2% din suma respectivă.

Aşadar avem posibilitatea de a face un bine celor din jur, fără să cheltuim bani şi/sau timp. Formularul 200 (sau 230, dacă sunteţi salariaţi) se depune o dată pe an. Pentru veniturile din 2015, formularul trebuie depus luna aceasta, mai 2016, până cel târziu pe data de 25.

Eu mă gândesc să susţin o fundaţie care sprijină mamele singure sau femeile care provin din familii cu violenţă domestică. Sau o asociaţie care salvează diferite animăluţe. Haide să facem asta, că nu ne costă nimic. Este, de fapt, doar un drum până la ANAF. Un drum pe an. Atât! Nu dăm bani, nu trebuie să ne ducem lună de lună, e super simplu. Putem să facem o schimbare. Chiar dacă suntem amari în fiecare zi şi sătui de toate neregulile din jurul nostru, putem să facem un gest mic în drumul nostru către schimbare. Putem să îi impunem statului să trimită nişte bani către anumite ONG-uri. Putem şi vom face asta! Începem să ne trezim şi îmi place.