Pot să-ţi vând clasicele răspunsuri, dar ştim cu toţii că pentru toate e nevoie de mai mult decât pare. Meditaţia are nevoie de multă muncă, iar anxietatea clar nu te sprijină să faci asta. Sportul e bun ca terapie, dar nu te scapă neapărat de probleme, ci foloseşte problemele pe post de combustibil pentru antrenamentele mai feroce. Stilul de viaţă sănătos nu-l poţi adopta peste noapte, mai ales când anxietatea se ţine ca ciulinele de tine. No fucking way. Şi ce-i de făcut? Care sunt cele 3 moduri prin care să tratezi anxietatea cu succes?
1. Vacanţă cu bilet doar dus
Alege-ţi o ţară a cărei limbă să o vorbeşti cât de cât, ori măcar să o înţelegi. Sau o ţară în care să te poţi descurca dacă ştii limba engleză. Ia de aici o ofertă de vacanţă pentru sufletul tău, un Tenerife (că-i uşoară spaniola), un Paris sau o Viena care să te-ncânte şi care să te semi-vindece de anxietate. Ştiu că te trezeşti tot singur în cearceafurile fine ale hotelului de 5 stele şi mănânci tot singur la bistro-ul cochet de pe o străduţă de poveste. Dar eşti acolo, atât de departe de toate mizeriile care au contribuit la anxietatea aia pe care o cari în suflet. Bucură-te în primele două zile de vacanţă, apoi caută o portiţă să rămâi acolo. Un restaurant care să aibă nevoie de angajaţi, un hotel, un supermarket, orice. Şi rămâi acolo. Poate nu eşti pregătit să începi o viaţă nouă, dar ai nevoie să faci pasul ăsta. Să pleci cât mai departe şi să nu priveşti în urmă. Remediu garantat pentru suflet. Viaţă nouă. Într-un loc în care nu te cunoaşte nimeni, unde poţi fi oricine vrei tu să fii. Nu degeaba ăsta-i primul mod în care poţi să tratezi anxietatea 😉 . Are ceva aparte şi sufletul tău ştie deja asta. Speranţa unui nou început. How does that feel?
2. Aşterne-ţi demonii pe hârtie (fie ea virtuală)
Pune-ţi durerile într-o serie de texte sau într-un roman puternic pe care şi cele mai cunoscute edituri să îşi dorească să pună mâna. Libris? Cărtureşti? Orice vrei, oriunde vrei, numai să scrii sincer, ocolind pe cât posibil detaliile ieftine. Vinde-ţi durerea, că de folos nu-ţi este, fără niciun dubiu. Şi vinde-o frumos, într-un roman sau orice tip de scriere vrei tu. Deschide office word-ul şi scrie. Sau agenda. Sau scoarţa de copac, că mi-e indiferent mie. Important este să scoţi din tine toţi demonii, dar nimeni să nu fie rănit în tot acest proces. O carte, asta e soluţia. E mult probabil ca planul ăsta să-ţi fi trecut deja prin minte, chiar de mai multe ori în decursul anilor. Chiar dacă niciodată nu te-ai gândit la scris ca la o metodă prin care să tratezi anxietatea, el are şi capacitatea asta. Nu-ţi garantează nimeni că îţi iese din prima, dar descărcarea în scris nu face rău. Try it!
3. Schimbă-ţi imaginea!
Pare o chesie banală, dar dacă faci tot ce trebuie o să ai 99% şanse să funcţioneze. Cu excepţia faptului că buzunarul o să intre pe avarii. Tunsoare nouă şi culoare nouă, lenjerie intimă nouă, garderobă nouă. Şi postură nouă. Nu înjuri, ci te comporţi exact ca oamenii pe care-i admiri şi care ţin mereu capul sus indiferent de câţi alţii le aruncă bolovani în genuchi sau în spate. Dar e esenţial să începi schimbarea asta de la cele mai “neînsemnate” lucruri. Lucruri, da, lucruri! Aruncă toată lenjeria intimă de prost gust şi de proastă calitate şi cumpără-ţi ceva de la Triumph, Astratex, Seven Sins, *whatever brand you want*, ceva care să emane forţă şi încredere. Schimbarea chiar începe cu detaliile mici. La final, când arăţi altfel, te simţi altfel. A better you! 😉
E uşor sau greu să tratezi anxietatea?
Ştiu că ultima metodă prin care să tratezi anxietatea pare cea mai uşoară, că aparent lucrezi cel mai mult pe segmentul exterior al fiinţei tale. Nu e o medotă care să-ţi distragă atenţia de la ce ai în suflet, ci una care să te ajute să arunci vechiul sine şi să scoţi la lumină cea mai bună versiune a ta. Pentru că tu, în sinea ta, eşti un om mişto. O să înveţi să treci şi peste perioada de acum.
Nimic nu e uşor. Orice lucru pe care ţi-l doreşti suficient de mult este uşor de aplicat. Prima variantă? Ţi-e un pic frică să pleci în lume pe cont propriu, dar nici nu ai privi în urmă cu regret, căci puţine lucruri ar putea fi la fel de grele precum oceanul de rechini în care înoţi acum. A doua variantă? Judecâd după faptul că ţi-ai propus să scrii un roman de atât de multe ori şi încă n-ai făcut-o… ori o faci naibii de data asta, ori alegi între varianta 1 şi varianta 3.
În viaţă, durerile tale sunt doar durerile tale. Dacă vrei să tratezi anxietatea sau orice alt demon pe care-l porţi cu tine, faci ceva în privinţa asta. Fă ceva bun! Nu-ţi cer să te iubeşti, că asta e o poveste pentru altă ligă. Îţi cer să te respecţi. Toate poveştile de succes încep cu respectul de sine.
E nevoie doar de dorinta, cred eu! Cu putina determinare, cele 3 cai sigur vor da rezultate.
PS. Cand am citit ce scrie la 1, parca eram deja acolo, intr-o vacanta de-atata timp dorita!
Ai dreptate, e nevoie de dorinta. Sau macar ca dorinta sa fie mai mare decat lenea. Asta din urma e boala cea mai grea in majoritatea cazurilor.
in calitate de anxioasa sefa, iti zic eu sigur ca nu e usor de tratat starea asta. De fapt, de ea nu scapi niciodata, trebuie doar sa inveti sa traiesti cu ea, sa o accepti si sa nu te mai sperie manifestarile ei daca se lasa si cu atacuri de panica. In Tenerife nu m-as duce pentru ca asta implica mers cu avionul si asta chiar nu am de gand sa fac. In schimb, scrisul, exprimarea starilor si a sentimentelor in scris, chiar ma ajuta.
“Uşor” e relativ, depinde de la persoană la persoană. Pentru mine, dorinţa de a pleca e mai mare decât orice frică a cărei posesoare sunt.
Aştept cartea ta, Cris! :*
Cred ca indiferent daca suferim de anxietate sau nu, sfaturile de mai sus nu pot sa ne faca decat mai fericiti si mult mai constienti de ceea ce ne dorim, pentru ca ne scot din zona de confort.
hehehehe… sunt fericita ca am scapat de anxietate si atunci cand isi mai face aparitia, stiu sa o anihilez imediat. apropos de scris, imi permit sa mai adaug ceva precum metoda care functioneaza excelent. Scrii pe o hartie ce te apasa (scrisul de mana e mai eficient) si apoi, o distrugi sau o pui intr-un loc unde sa nu o mai citesti vreodata. Cand faci aceasta miscare, gandesti ca problema respectiva este incheiata cu acel gest. Eu initial le puneam deoparte, dar acum le distrug ca merge mai bine ca terapie in cazul meu. Faza funny a fost ca am dat peste niste hartii scrise acum 5 ani si dupa ce le-am citit, m-am simtit foarte bine. Am vazut iar masura evolutiei mele. Apoi le-am distrus 😀
E o idee buna. Si eu obisnuiam inainte sa scriu pe hartie astfel de chestii, dar am cam abandonat obiceiul asta. Le stransesem pe toate intr-o cutie de bomboane de ciocolata, ca sa “indulcesc” lucrurile care ma apasau. 😀
Pentru cei care au trecut prin stari de anxietate, biletul acela doar dus nu este o varianta convenabila, crede-ma :)) Am de ceva timp in draft un articol pe tema asta, cum am scapat eu, dar inca imi e teama sa il postez :))
Pentru mine biletul doar dus a functionat foarte bine. Si punctul 3 a dat ceva rezultate. Cu scrisul cartii nu prea m-am mobilizat si am o vaga senzatie ca nici n-o voi face.
Eu am cochetat cu ideea de bilet doar dus in vremurile cand sufeream de anxietate. Abia dupa ce m-am vindecat, am inteles ca incercam sa fug de mine.
Mie acasa in Romania nu-mi place ideea ca locuiesc intr-un oras mic, unde multi oameni inca au ca principala ocupatie barfa si vor mereu sa arunce cu noroi pe iarba din curtea vecinului. Sunt zile in care ma mir de faptul ca oamenii mai barfesc si in prezent. Mi se pare o chestie asa de… indepartata. Eu imi vad de patratica mea, doar ca sunt momente in care chiar ma lovesc de preconceptii si de rautati, ceea ce cred ca as putea evita cu brio intr-un oras mai mare. Unde locuiesc acum mi-e foarte bine din punct de vedere sufleteste. Sincer, aici ma simt “ca acasa” mai mult decat in locul in care am trait atatia ani. Pentru mine faptul ca am plecat din nou din Romania chiar e un lucru bun. Eu am fugit de mentalitati, nu de mine :D.
Oooooo da! Din pacate, sa stii ca faza cu barfa se practica si in orasele mari din RO. Eu am zis ca e obicei balcanic :)))) Si unde stai tu, si in alte tari din vest este foarte usor sa existi si cantitatea de bullshit din partea concetatenilor si a autoritatilor e mult mai mica.
Funny fact: toate prietenele mele apropiate au emigrat si am impresia ca universul imi bate un apropo pe care eu tot refuz sa il inteleg :)))
Mulțumesc pentru articol, Ioana
Cu drag, om frumos! Îţi trimit toate gândurile bune cu un porumbel voiajor 😀 .
tenerife trateaza orice! Vreau sa merg iar la iarna!
Sa faci sport e o metoda buna ca sa scapi de belele si de ganduri negre. Cel putin la mine merge varianta asta.
Si la mine functioneaza foarte bine, dar stiu multe persoane care refuza acest tip de terapie.