Azi a pierit orice sentiment de examen, toţi ne-am simţit ca-ntr-o zi de şcoală. Eram în clase de la 8, subiectele au întârziat 4 ore … deci am scăpat de acolo abia la ora 15.
În cele 4 ore toată lumea s-a plâns de foame :))
Sincer, chiar a fost cumplit. Nu aveam voie să ieşim din incinta instituţiei de învăţământ.
Şi pentru a trece mai repede timpul, am vorbit şi am vorbit şi… am vorbit. Şi ne-am adus aminte, împreună, de gumele Turbo (dacă zici că nu ţi-e dor de ele atunci minţi), de jocurile pe TV şi acele manete care se stricau după câteva săptămâni (nu ştiam ce-i ăla calculator, d`apăi internet), de pufarine (ne-am certat, de fapt ne-am contrazis pe un ton mai ridicat :)) cu referire la locaţia celei mai apropiate fabrici de pufarine) şi multe alte “chestii” din capitolul “Pe vremea aceea…”
A fost frumos, totul a fost frumos.
Nu-mi aduc aminte să fi văzut recent copii care să se joace pititea, raţele și vânătorii, coarda, ţară ţară vrem ostaşi, lapte gros, şotronul…
E păcat ca toate astea s-au pierdut.
imagine: DeviantART
nu cred ca exista persoana care sa nu fi auzit de guma Turbo sau s-o fi incercat ;))
copilaria noastra a fost mult mai frumoasa decat a copiilor de azi
PS: asculta melodia Leasa Dragos-Diferente 😉
Am melodia aia pe card de aproape un an. E speciala :X
e prea adevarata 🙂
v-au tinut asa mult ca sa va treaca emotiile 😛
cat despre aduceri aminte… ce vremuri, ceeeeee vremuri… :-<
Tot timpu' o sa ai cate o amintire frumoasa , chiar daca pe moment nu iti dai seama , mai incolo o sa iti aduci aminte cu bucurie de tot ce a fost ..
Dar cand va fi timpul nostru am putea sa le readucem la viata…nimic nu e pierdut…poate doar timpul