Pe 13 noiembrie 2009 scriam pentru prima dată despre o carte. Nu era recenzie ci doar câteva paragrafe din cartea mea preferată, “Luni de fiere” de Pascal Bruckner.
Între timp am împrumutat-o de 3 ori. De două ori mi-a fost returnată, a treia oară însă… m-a făcut să scriu postarea “A da cu împrumut”. În urma acestei postări, Andreea, una dintre cititoarele acestui blog, s-a oferit să-mi dea cartea ei pe care a cumpărat-o după citirea articolului meu din noiembrie.
Astăzi a ajuns coletul iar fericirea îmi este nemăsurabilă.Mulţumesc!
Sunt emoţionată că am intrat din nou în posesia acestei cărţi şi mai mult de atât mă bucură ideea că am primit-o cadou când nu mă aşteptam.
Cartea care nu mi-a mai fost înapoiată avea unele pasaje subliniate (pentru că e un obicei de-al meu să subliniez ceea ce îmi place). Însă voi reciti cartea şi voi sublinia din nou pasajele importante.
Îi mulţumesc din nou Andreei pentru că mi-a oferit cartea ei!
🙂 să ştii că ai cei mai tari cititori
am citit-o şi eu cu mult timp în urmă
şi cred că m-ai convns s-o recitesc
convins 😀
@Melissa
O recitesc şi eu 😀
Este una dintre cărţile mele de suflet.
😀
Deci a ajuns.
Cu foarte mare placere Terra.
Ptr Terra orice.:))
>:D<
@17now17forever
Mama a găsit mandatul în cutia poştală :d/
Ca sa vezi cat esti de indragita , citita si apreciata! 🙂 Bravo tie , Ioana!
ma bucur mult pt tine…..:*:*:*:*
@ dintimisoara: Si cand te gandesti ca ea vroia sa inchida ambele bloguri?
Acum sper ca si-a dat seama ca exista pers. care tin la ea si o apreciaza.
17now17forever , ai mare dreptate! Nu stiu ce a determinat-o sa ia o asa decizie atunci , insa eu tare ma bucur ca a revenit asupra ei si s-a razgandit…
asta e chiar frumos din partea ei:D
Cum e cartea?;;)
@17now17forever
La fel de buna pe cum mi-o amintesc 😀
Cartile cu dedicatii sunt cel mai frumos cadou…