Știm probabil cu toții poveștile conform cărora cândva o să ne liniștim, o să fim înțelepți, o să fim ieșiți la pensie și o să ne plictisim toată ziua. Povești, desigur, pentru că în realitate lucrurile nu prea stau așa. Nu c-aș fi ajuns în punctul acela al vieții, dar e suficient să vedem persoanele din jurul nostru, să purtăm din când în când discuții și să empatizăm. În altă ordine de idei, sunt o mulțime de chestii care vin cu trecerea anilor și pe care chiar nu le vrem. Lipsa încrederii, reticența față de intențiile oamenilor, banii – astea sunt poate alea bune. Adică eu mă bucur când văd că treptat îmi pierd încrederea, că asta înseamnă că m-am mai trezit și mă pot raporta real la ce se întâmplă în jurul meu. Iar banii sunt o problemă doar temporară (pentru oamenii harnici, deci nu-i bai). Pentru cei leneși nu prea mă interesează, plus că nici ei nu se agită.
Haide să vedem, dincolo de lucrurile bune pe care le aduc anii, care-s chestiile cu care ne putem pricopsi și pe care nu le vrem, poate nici măcar să auzim de ele.
1. Varice
Multă vreme am trăit cu iluzia că varicele sunt exclusiv ereditare și că n-am șanse să îmi apară vreodată. Pentru cine încă nu știe, că printre voi cei care mă citiți mai sunt și persoane tinere care poate n-au avut contact cu discuții despre problemele înaintării în vârstă, varicele reprezintă o afecțiune a venelor. În mare parte ereditară, dar nu în totalitatea cazurilor, asta pentru că afecțiunea poate apărea și la persoane care n-au avut niciun caz în familie. Printre cauzele apariției varicelor se numără sedentarismul, statul prea mult în picioare, schimbările hormonale și creșterea în greutate. Puteți găsi pe net o mulțime de articole despre ce sunt varicele, în eventualitatea în care vreți să aprofundați subiectul. Eu mă tem de ele nu neapărat pentru că sunt inestetice, dar pot fi și dureroase.
2. Păr alb
Pierderea melaninei din firele de păr, cea responsabilă de culoare, este o veste neplăcută atât pentru femei cât și pentru bărbați. Încă de tineri glumim între noi că îmbătrânim când vedem primele fire de păr albe, însă când toată podoaba capilară e albă ca neaua nu prea ne mai arde de râs și știm aproape sigur că “avem o vârstă”. Personal, aproape că sunt mai speriată de părul alb decât de alte probleme mai serioase. Deși… sunt câteva șanse să-mi stea bine 😀 . Însă sunt minime, deci nu intenționez ca trecerea anilor să-mi instaleze părul alb prea devreme. Fingers crossed! Gurile rele ar spune că ar trebui să nu mă mai vopsesc așa de des dacă mă tem de părul alb. Ei bine, mă vopsesc cât încă pot, pentru că părul alb e lipsit de melanină și nu poate reține culoarea decât pe perioade foarte scurte de timp.
3. Fără tocuri
Cum? Ce? Cum adică fără tocuri… ai luat-o razna? Acum, fie vorba între noi, știu că nu mai port tocuri așa cum purtam în urmă cu vreo 5-10 ani, dar încă n-am renunțat complet la ele și îmi place că am opțiunea asta pentru oricând îmi doresc să le port. Cu trecerea anilor, însă, o să le cam spunem adio, ba pentru că vom avea picioarele umflate, ba din cauza durerilor de spate ori pur și simplu din cauză că ne vor încetini considerabil. Și așa ajungem și la punctul 4.
4. Viteză redusă
Sună un pic amuzant modul în care pun problema, însă nu e deloc astfel și o știu foarte bine. Pe măsură ce trec anii ne mișcăm tot mai greu din cauza mai multor probleme ce apar / pot apărea. Problemele cardiace ne vor face să gâfâim după ce coborâm două etaje, așa că va trebui să ne oprim un pic să ne tragem sufletul. Problemele cu varicele, în caz de vor fi dureroase, ne vor determina să ne mișcăm mai încetișor astfel încât durerea să fie suportabilă. Problemele de la nivelul oaselor, de multe ori și ele dureroase, ne vor tăia la rândul lor din elan. Practic, drumul până la supermarket pe care acum îl parcurgem în 10 minute se va transforma într-o plimbare de vreo 25 de minute. Asta aduc anii. Ne place? Normal că nu ne place. Și încă n-am vorbit de medicamente…
5. Hemoroizi
Eram naivă și cu chestia asta, crezând că e o raritate și că au parte de ea doar persoanele în vârstă. Adevărul e însă undeva la mijloc, asta pentru că afecțiunea poate apărea și la persoane tinere, principalele cauze fiind stilul de viață sedentar și alimentația nesănătoasă. S-a nimerit chiar să am o colegă de muncă, mai mică decât mine, care s-a operat pentru a scăpa de această afecțiune. Există și pe acest subiect o mulțime de artcole pe net, de la modul în care poate fi prevenită afecțiunea până la sfaturi și sugestii privind modul cum se tratează hemoroizii.
6. Medicamente… fără număr
E drept că unii oameni sunt activi și au și noroc de la natură, astfel că sunt sănătoși tun și la 70 de ani. Mă uit la bunicul meu, care a mers toată viața pe bicicletă și a participat și la concursuri de alergat, iar în prezent e la fel de ager ca persoane cu 20-30 de ani mai tinere decât el. He still ride his bicycle! Însă unii oameni nu au același noroc ca el, chiar dacă sunt sportivi, mai ține și de genetică, astfel că mare parte dintre noi vom ajunge într-un anumit punct al vieții în care abia o să reușim să ținem socoteala tuturor medicamentelor. Nu va mai merge să zicem ca acum, că noi nu vrem pastile, că ne trece, lasă… Dacă sărim peste vreun medicament ne trezim că o ia razna inima ori avem dureri musculare, osoase sau de altă natură.
Iată câte chestii aduc anii și noi ne dorim să nu ne atingă tocmai pe noi. Dar incantațiile din mintea noastră nu funcționează. Vedem mai târziu cine stă bine cu norocul și cine nu.
Multă sănătate! Și să nu uităm să facem acum lucrurile pe care ni le dorim, cât încă suntem în formă. Până la urmă trăim o singură dată, deci e cazul să facem din experiența asta una memorabilă și să nu ajungem să privim în urmă cu regret.
Cheers!
parul alb se rezolva si chiar de nu ar exista vopseaua de par, as putea trai si cu parul alb. Mai grave problemele de sanatate. Varicele deja ii dau batai de cap sotului meu de la 25 de ani pentru ca este si genetic si are si un job la care sta mult in picioare. Plus greutatea. Si nu vreau sa ma gandesc ce il astepta mai departe si cate medicamente i se vor prescrie pentru ca nu suntem capabili sa tinem regim.
Foarte frumos articol cu mult adevăr în el.
Pai, ca sa intelegi cum sta treaba, eu am un oganizator saptamanal pentru medicamente si inca as mai avea vreo 3-4 ani pana la varsta pensionarii la varsta, dar de vreo 15 ani sunt pensioanata medical. Se pare ca am ales gena mai putin norocoasa. Sa nu uitam nici de umilinta la care sunt supuse persoanele in varsta si cei bolnavi, de catre stat si institutiile acestuia.
Din pacate ai mare dreptate 🙁 .
Multa sanatate si zile senine!