Adv. & Stuff

Cu gândul la vacanțe și chiar dincolo de ele

By | 12.10.2018 | 4 Comments

De fiecare dată când am plecat în vacanță în străinătate cu mașina m-am gândit cum să-i prezint prietenului meu ideea de a trece și printr-o capitală care e în drumul nostru sau pe care am putea să o facem să fie în drumul nostru 😀 . Am ajuns la concluzia că s-ar putea să-mi placă să vizitez capitale și alte orașe mari mai mult decât îmi place să descopăr plaje ori regiuni muntoase. Îmi plac orașele mari, aglomerația, agitația, zumzetul, să aud cum pulsează viața în locațiile urbane, fiecare dintre ele cu istoria și tradițiile ei, dar mai ales cu oamenii ei, pentru că și oamenii sunt atât de diferiți de la o țară la alta. Până acum cel mai mult mi-au plăcut suedezii și norvegienii, fiind mai reci, mai după sufletul meu :D, drept pentru care sper să reușesc să vizitez curând și Viena, Berna & Zurich (că mi-a ajuns pe la urechi faptul că austriecii și elvețienii sunt și ei cât de cât reci și s-ar putea să mă cucerească stilul lor la fel de mult ca al scandinavilor). Mai intru din când în când pe net pentru a căuta oferte de vacanță, ba chiar pot recunoaște că fac asta cu regularitate, ca nu cumva să uit care-mi sunt prioritățile.

Am ajuns la concluzia că atunci când va fi să se termine viața, n-aș vrea să mă uit în jur și toate realizările mele să se rezume la un apartament mare, mobilă scumpă, decorațiuni alese din magazine de lux ș.a.m.d. Chiar dacă fix ieri mă uitam la o vază și am pus-o supărată la loc după ce am văzut că era puțin peste 600 de lei. Aș vrea ca locuința să servească doar ca spațiu în care să stau provizoriu, că nu sunt nemuritoare să pot sta aici pentru totdeauna, însă pot să-mi sparg constant economiile pe vacanțe și să dobândesc emoții, cunoștințe și experiențe pe care altcumva n-aș putea să le am. Plus că vacanțele au un mod aparte de a umple sufletul de bucurie. Iar lucrul acesta, bucuria, cântărește cel mai mult în viață. Alături de sănătate, cele două împreună fiind echipa de aur a vieții.

Știu că acum, în momentul acesta, pare să nu se întâmple nimic special. Dar se întâmplă. Am ochi să văd că se întâmplă. E o bucățică de timp liber în care fac ce-mi place, scriu pe blog, în vreme ce o lumânare parfumată arde încet și camera se îmbracă într-o aromă plăcută de Midnight Jasmine (puteți să o gugăliți 😀 ). În același timp, lună de lună economiile cresc, ceea ce-nseamnă că sunt tot mai aproape de un city break pe tărâmuri neexplorate încă. Parcă mă văd deja îmbrăcată lejer, cu niște pantaloni sport și perechea favorită de Reebok în picioare, luând la pas străduțele din Zurich și descoperind chestiile frumoase ale elvețienilor. Nu exclud nici ideea că aș putea să mă îndrăgostesc de unul dintre orașele pe care le vizitez și să pun la care o mutare, că doar am locuit deja în Manchester și în Stockholm până acum (și nici prietenul meu nu plănuiește să rămânem în România). Știm deja ce e de făcut. Vedem exact de ce acte e nevoie în noua țară în care vrem să ne mutăm, mergem la o firma de traduceri autorizate și apoi legalizăm documentele traduse. Nu-i timp de pierdut. Niciodată.

Îmi place la noi că suntem hotărâți să facem chestii care ne aduc fericire. Nu vrem să prindem rădăcini undeva anume, ci suntem deschiși să încercăm cât mai multe în viața asta, până când nu ne-or mai ține genunchii să străbatem atâtea țări și atunci ne vom retrage într-o căsuță mică sau într-o garsonieră, că n-avem nevoie de mai mult de atât. Până atunci, însă, îmbrățișăm ofertele de vacanță care “ne ies în cale” ^_^ și ne luăm mental notițe pentru a decide următoarea țară în care să ne mutăm. Nu încape îndoială că o să mai scriu multe materiale pe tema asta pe blog, deci clar veți afla pe unde ajungem.

Cheers!

4 Comments

  • Reply

    Cristina Dragomir

    14/10/2018

    asta deja e nebunie pentru mine, nu curaj. Eu nu as avea curaj sa ma mut, cum ati facut-o voi deja si cum vad ca sunteti dispusi s-o mai faceti. Mi se pare greu sa ma obisnuiesc cu locuri si oameni noi. Stii ca eu sunt mai inchisa in mine. In schimb, voi v-ati gandit deja serios la asta, daca deja discutam despre traduceri legalizate ale anumitor documente, nu?

    • Reply

      Ioana Radu

      15/10/2018

      Prima mutare e mai grea, genul acela cu dor de casa de care am auzit de multe ori, insa de la a doua mutare sentimentul de “acasa” e dat de locul in care e si persoana draga. Adica oriunde mergem impreuna ne simtim ca acasa 😀 .

  • Reply

    Bratu Gabriela

    17/10/2018

    mai, sa stii ca noi ne bucuram ca am reusit sa ne luam casuta noastra. asta a fost o dorinta a amandurora. si iata ca am implinit-o. acum vrem sa calatorim, dar nu ne iese mereu. totusi, mai iesim si noi din tara. timid, dar o facem. la anul sper sa plecam un pic mai departe. acum, sa vedem ce o iesi si daca nu mai avem la fel de multe evenimente ca anul asta. e cam greu sa le cumulezi pe toate, stand si lucrand in Ro

    • Reply

      Ioana Radu

      01/11/2018

      Felicitari pentru locuinta! Si la cat mai multe calatorii! ♥

Leave a Reply