Cred că articolul acesta o să sune un pic ciudat. Sau… eu o să par ciudată, căci articolul nu are săracul nicio vină :)). Aseară, puţin peste ora 10, încă mă plimbam cu bicicleta. Am adormit târziu, iar asta s-a întâmplat ca la beţivii care cad laţi. Nu m-am întors pe cealaltă parte decât în momentul în care a sunat alarma de dimineaţă. Am două alarme, de fapt. Prima e de încălzire şi de obişnuire cu ideea că o să sune a doua. Nu mai merge ca pe vremuri, nu mai sar din pat la primul “bing bing”, ba chiar mă trezesc grumpy, departe de a fi sociabilă, ceea ce acum vreo 3 ani aş fi zis că n-o să se întâmple niciodată. Da, am cam învăţat pe pielea mea cum stă cu “niciodată” ăsta. M-am îmbrăcat şi am fugit către gară.
Dimineaţa la 8 e o linişte în tren care rezonează destul de bine cu mine. Azi, în schimb, fix când voiam să închid un pic ochii, două doamne au început să vorbească despre cosmetica canină. Fiind grumpy de dimineaţă, iniţial mă gândeam doar la faptul că acest grup de cuvinte este încă unul pe lista celor câteva cacofonii acceptate în limba română. Apoi, oricât de mult îmi doream să nu aud conversaţia, am început să fiu mai maleabilă. Mie chiar îmi plac animalele. Sunt mai mult cu pisicile, e drept, dar îmi plac destul de mult şi câinii. Doamnele vorbeau despre nişte chestii pe care eu nu le cunosc. N-am ştiut, până azi, la ce se referă de fapt cosmetica canină. Eu mă gândeam că e un fel de salon de frizerie şi coafură pentru câini :D. Astăzi am aflat că e ceva mai mult de atât. Nu doar de la doamnele din tren, ci şi de pe net (de aici, de exemplu), căci am citit câte ceva când am ajuns acasă.
Cosmetica canină nu se face doar de dragul frumuseţii, ci şi pentru multe alte motive, mult mai importante decât aspectul. În primul rând, eu n-am avut niciodată câine şi nu am ştiut până azi că blăniţa încâlcită reţine căldura şi umiditatea, iar chestiile astea duc la un miros ciudat. Acum înţeleg expresia “miroase a câine ud”. Deci umiditatea din blană chiar favorizează apariţia unor mirosuri (bănuiesc că astea sunt datorate spălării incorecte sau rare). Aşadar, cosmetica canină se referă şi la spălare, periere, tunderea blănii, tăierea unghiilor şi chiar şi curăţarea urechilor. Deci nu e doar despre codiţe împletite şi tunsori funky, aşa cum îmi imaginam eu. Dacă sunt singura care nu ştia asta, înseamnă că eu chiar sunt blondă.
Eu şi prietenul meu plănuim să ne luăm pisică pe viitor. Amândoi am avut pisici în copilărie şi iubim foarte mult aceste patrupede ♥
Implică muulte responsabilităţi atunci când deţii un patruped. Numai că aceste cosmetizări chiar sunt destul de costisitoare. Eu am doi prichindei puţin cam pretenţioşi……le place să se “scalde” în nisip.
Da, animalele de companie chiar sunt o responsabilitate mare. Dar le iubesc şi nu aş putea să stau fără ele. ^^
Trebuia sa ma intrebi pe mine. Nici eu nu as fi stiut daca nu il aveam pe rasfatatul de Piki, Noi ne-am tuns o data in mai si acum avem iar programare pentru ca nu ne place sa ne tundem scurt ca suntem urati. Avem iar pachet complet cu tuns, spalat, taiat unghiute, curatat urechiuse … ca sa fim frumosi si sanatosi.
Am o grămadă de chestii de învăţat de la tine 😀