Îi spuneam recent logodnicului meu că ceea ce mi-a plăcut la el chiar înainte să ajung să îl cunosc a fost optimismul, pofta de viață pe care eu nu prea învățasem să o cultiv, voința cu care putea să mute munții din loc. Niciunul din noi n-a crescut în puf, însă el reușise să exploreze un segment al vieții care să-l ajute să obțină în viață orice chestie pe care și-o dorea. Era omul pentru care nu exista “nu pot”. Pentru mine, era omul pe care îmi doream să îl descifrez, să învăț de la el cum să văd partea plină a paharului indiferent de câte greutăți se ivesc în viață. Au trecut câțiva ani de când suntem împreună, cu bune și rele, însă ani în care m-am schimbat. Deși consider că fiecare relație pe care am avut-o m-a dus cu un pas mai aproape de o versiune mai bună a mea, învățând anumite chestii de la fiecare om în parte, de data aceasta am învățat singurul lucru de care nu credeam că o să fiu capabilă – să cred în mine într-atât încât să mut munții din loc pentru ceea ce îmi doresc.
Care cred eu că e secretul? Dezvoltarea către o versiune mai bună a noastră merge simultan pe mai multe drumuri: muncă, studiu, grijă față de propria persoană și distracție. Dacă în ceea ce privește primele două știm cu toții la ce mă refer, când e vorba de grijă față de propria persoană și de distracție lucrurile sunt un pic neclare, nu-i așa? Sport, vizite la salon, plimbare cu trotineta electrică, picnic, complimente pentru oamenii din jurul nostru (zâmbetele lor cântăresc destul de mult)… și încercarea de noi experiențe (partea mea favorită).
De ce cred eu că experiențele noi sunt cheia către o viață mai împăcată, mai optimistă și mai lipsită de griji? Pentru că, fizic vorbind, corpul nostru secretă endorfine în majoritatea cazurilor în care e vorba de activități noi în viață sau chiar de activități pe care le-am bifat deja și care ne-au plăcut foarte mult. Chiar și călătoriile se încadrează aici, însă acest tip de activitate necesită ceva mai mulți bani și, fie vorba între noi, în materialul acesta nu vreau să transmit că e nevoie de bani pentru o viață frumoasă, ba din contră, putem bifa experiențe frumoase fără pic de cheltuială. Ce sunt aceste minunate endorfine? Sunt niște substanțe pe care le secretă creierul și care au efect analgezic. Orice durere ai avea, fizică sau emoțională, endorfinele o pot diminua sau o pot face să dispară.
Cum determinăm creierul să producă endorfine? Luăm o foaie, un pix și ne apucăm să scriem câââât mai multe experiențe pe care vrem să le bifăm în viață. Eu am scris despre câteva aici, printre rânduri, însă sunt mult mai multe chestii pe care plănuiesc să le bifez. Și nu e o planificare pentru viitorul îndepărtat, ci pentru anul acesta ori cel târziu anul viitor. O altă lecție pe care am învățat-o în viață este că nu avem atât de mult timp pe cât pare și în orice moment putem înceta din viață. Un lucru știu sigur, că nu vreau să plec de pe acest Pământ având regretul că n-am bifat cât mai multe experiențe și că nu m-am bucurat de fiecare dintre ele. După ce faceți lista respecivă o puteți organiza în două mari categorii: experiențe ce implică bani și experiențe pentru care nu e nevoie de nimic special. Cârcotașii îmi vor spune că orice experiență implică bani. Dar eu n-am treabă cu ei, ci doar cu aceia care își doresc să încerce. Orice, oricând, oricum.
Printre experiențele ce implică bani, categorie la care sunt convinsă că aveți ce scrie, vă mai dau și eu câteva pont-uri: a merge la echitație, la concerte cu genuri diferite de muzică, la ski și snowboard, la spectacol de balet (pentru mine asta a fost o experiență de nota 10), la teatru, la cel puțin un mare festival de muzică, a sări cu parașuta sau orice altă experiență similară… De cealaltă parte a listei, experiențele ce nu implică bani sunt și ele niște trăiri ce determină creierul să producă endorfine. Iar aici menționez picnicul (fie că e într-un parc ori sus pe bloc), discuțiile cu oameni care într-adevăr au ceva bun de transmis (au fost întrevederi de la care am plecat cu o stare prea bună pentru a fi exprimată în cuvinte), plimbări pe jos prin zone ale orașului nedescoperite încă, niște complimente pentru oameni din jurul nostru (zâmbetele primite ca reacție cântăresc mai mult decât un “mulțumesc”).
Experiențele sunt mai importante decât lucrurile, decât bunurile materiale. Chiar dacă, să zicem, caut cum să alegem placa de snowboard, nu e o chestie pe care o cumpăr și o pun la păstrare lângă zeci sau sute de alte lucruri. Învăț să aleg una potrivită pentru mine, o cumpăr, o folosesc cât o folosesc, iar când consider că nu-mi mai este de folos o vând sau o dau. Iată încă o lecție importantă. În afara faptului că bunurile materiale nu ne fac mai fericiți, ci există mai degrabă pentru a ne ușura viața și pentru a ne ajuta să trăim frumos, ele nu trebuie să ne aglomereze traiul de zi cu zi. Eu spun “nu” aglomerării căminului cu obiecte care nu-mi sunt de folos în prezent sau în viitorul apropiat. Obiectele, aparent niște chestii banale, cu cât sunt mai multe cu atât reprezintă o încărcătură mai mare, ca o greutate de care ne împiedicăm zi de zi în mod voit. La gunoi cu multe din ele! Curățenia în casă și în viață merg mână în mână.
Da, pe cat de depresivă sunt uneori, am putut în timp să învăț lecții esențiale de la oamenii care fac și cei care au făcut cândva parte din viața mea. Însă una dintre cele mai bune a fost să-nvăț importanța lucrurilor mărunte și a experiențelor. Acum știu că în viață pot face toate lucrurile pe care mi le doresc. Dacă vreodată Ionuț își va pierde optimismul, o să fiu acolo să-i amintesc și să-i arăt ceea ce m-a învățat el pe mine.
Să aveți grijă de voi!
Cheers!
Superarticol, Ioana! :*
Mulțumesc mult! ^_^ :*
Uneori am senzația că tu știi ce gândesc eu și scrii înaintea mea 🙂
Sunt de aceeași părere în ce privește experiențele și lucrurile mărunte și, recunosc, dacă n-ar fi fost logodnicul meu, n-aș fi ajuns la nivelul la care sunt acum. Obișnuiam să mă relaxez abia după ce terminam de spălatvasefăcutcuratpustoatăviațalapunct, iar acum am învățat că vasele nu pleacă nicăieri și o jumătate de oră de relaxare, de joacă, de lectură sau o plimbare scurtă fix atunci când am nevoie mă ajută mult mai mult decât jumătate de zi de relaxare.
Cât privește echitația, da, da! Chit că te doare fundul după, eu am fost de două ori la plimbare cu căluții și m-am întors din pădure alt om. Recomand cu toată inima.
La fel cum, dacă mai vii în București curând, recomand o plimbare prin Cotroceni. Va rămâne probabil cartierul meu de suflet, deși probabil n-o să am șansa să stau vreodată aici. Dar liniștea, pomii, căsuțele… hei, plimbările sunt gratis 🙂
Când mai am drum în București și o să am și un pic de timp, măcar o jumătate de oră sau o oră, o să te invit la o plimbare prin zona care îți place ție, să ne relaxăm împreună ^_^ ♥.
Abia aștept să știi, chiar mi-ar plăcea <3 🙂
Glad to hear that! ^_^
conteaza foarte mult sa ne facem timp pentru lucrurile care ne plac si care ne fac bine. Eu de multe ori am renuntat sa ies o jumatate de ora ca sa scriu pe blog si la momentul ala asa am crezut eu ca e bine, dar iesitul mi-ar fi facut bine nu doar fizic si psihic, dar cred ca mi-ar fi oferit si idei mai bune pentru articole.
Și eu obișnuiam să fac asta, însă de la o vreme am scris mai puțin și mi-am alocat mai mult timp mie (fapt ce simt că a dus și la materiale mai bune). 😀
Eu am decis sa ma bucur de fiecare zi dupa ce m-am trezit din socul avut ca urmare a unui diagnostic. Acum chiar ma bucur de fiecare secunda din viata.
Imi pare rau pentru situatie… Te imbratisez cu drag!
Foarte bun articolul.Imi da o stare de bine!
Sunteti norocosi ca v-ati gasit unul pe altul. Eu am fost optimista de cand ma stiu si chiar daca am mai avut momente in ultimii ani in care mi se parea ca lucrurile nu merg deloc cum imi doream eu am trecut peste ele cu zambetul pe buze si m-au ajutat si experientele, pentru ca nu sunt omul care sa spuna nu unei provocari. Cat despre lucrurile care ne aglomereaza viata am invatat sa scap de ele dupa ce am citit cartea: Magia Ordinii.
Primul lucru pe care l-am facut dupa ce am citit ce mi-ai scris a fost sa caut repede cartea “Magia Ordinii” pe internet 😀 . Pare numai buna de adaugat in cosul de cumparaturi!
La mine nu functioneaza treaba cu scrisul si cu listele & stuff. Prefer sa las totul sa vina de la sine. In alta ordine de idei, este important sa ne facem timp pentru lucrurile care ne plac si pentru a fi alaturi de cei dragi. Referitor la experientele ce implica bani…ador sa joc jocuri (reale) de genul room escape. Am ajuns sa imi stabilesc vacantele in functie de locurie in care gasesc astfel de camere amenajate. Iti spun, e una dintre cele mai faine experiente.
Room escape nu pare genul de activitate pentru mine, fiind claustrofoba. Insa nici nu exclud varianta de a experimenta activitatea asta candva, asa cum nu exclud majoritatea experientelor pe care nu le-am facut inca.
Sugestia cu listele e mai mult pentru persoanele care nu pot lasa lucrurile sa vina de la sine, ocolind oportunitatile atunci cand sunt fata in fata cu ele. Si eu am fost o astfel de persoana candva. Pana cand m-am trezit si am realizat ca e mult mai sanatos sa fiu deschisa in fata provocarilor, fie ele mai mici sau mai mari.
De mult nu am mai vazut un articol despre increderea in sine. Putini oameni mai sunt asa si cred ca este un mare pacat… Mi-a placut articolul si sper sa vad tot mai multe de genul asta si pe alte site-uri!
Iti multumesc, Alexandru!
Sa stii ca ai dreptate, grija fata de propria persoana conteaza enorm. Asa capatam mai multa incredere si chiar daca unii spun ca cica n-ar fi bine sa tintesti prea sus, eu spun ca cerul e limita!
Eu stiu ca pe lumea asta, daca e sa pierdem tot, ne avem totusi pe noi. Si, conform acestei teorii, orice investitie in mine este o investitie care nu se pierde. Fair enough, right? 😀
Ma bucur sa va cunosc, si sa aflu ca o gandire pozitiva ne face pe unii dintre noi sa uitam de persoanele false, egoiste, nerecunoscatoare si sa ne bucuram de lucrurile frumoase,de natura, de sanatate,de tot ce ne place cat suntem in viata si suntem sanatosi pe cat posibil
Va multumesc! Intr-adevar, gandirea pozitiva conteaza foarte mult.