Sunt suficiente locuri de muncă? Sau încă ne luăm la bătaie 50 de persoane pentru două poziţii în firma X? Adevărul e întotdeauna undeva la mijloc. Locuri de muncă în Bucureşti sunt pe alese, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care mulţi studenţi aleg să rămână în capitală după finalizarea studiilor. Piaţa este mult mai mare comparativ cu restul ţării. Atât de multe oferte de locuri de muncă încât “a avea de unde alege” chiar are sens pentru ei. Cu toate astea, Bucureştiul are şi capacitatea de a-i determina pe oameni să ţintească mai sus de fiecare dată. Nu este deloc un lucru rău. Admit faptul că şi eu, dacă aş locui în capitală, aş avea mai multe pretenţii de la mine. Pe când aici, acasă, mă mulţumesc şi cu job-uri normale, plătite cu salariul minim pe economie.
Nu contest faptul că îmi e destul de tentantă ideea de a locui o vreme în Bucureşti şi de a gusta din job-uri cât mai delicioase. Aş putea încerca ceva pe partea de PR şi comunicare. Aşa cum aş putea încerca, în paralel cu orice job, să mă înscriu la cursuri din diferite domenii, chestii care îmi tot fac cu ochiul de ceva vreme, dar pe care nu le pot bifa pentru că naveta ar fi dureroasă. Atât din punct de vedere fizic, raportându-mă la oboseală şi timpul limitat, cât şi din punct de vedere financiar (combustibilul m-ar costa mai mult decât chiria).
Una peste alta, ofertele de locuri de muncă pentru Bucureşti sunt ca un buchet mare de flori. Diversificate indiferent de domeniul de interes, conform platformei SmartDreamers.ro. Pe de altă parte, nu se stă deloc rău nici la partea de job-uri în alte părţi ale ţării. Iaşi, spre exemplu. Am văzut că sunt şi oferte locuri de muncă în Iaşi. Slabe şanse să vreau eu să ajung tocmai acolo. Însă, ca idee, oferte sunt. Totuşi, să nu uităm şi de numărul mare de… leneşi. “Nu găsesc de muncă” uneori se traduce prin “nu găsesc de muncă pe gustul meu, ceva lejer, fără responsabilităţi sau stres”. Nu e întotdeauna uşor. Însă de obicei chestiile uşoare nu aduc la fel de multe satisfacţii precum cele care necesită mai multă implicare. 😉
Acestea fiind spuse, concluzia e că locuri de muncă sunt. Iar dacă ne raportăm la oraşele mari, job-urile sunt chiar pe alese. Să nu vă pară rău dacă alegeţi neinspirat o dată sau de două ori. Cred că toţi trecem prin asta. Personal mi-am dat demisia de la multe job-uri, pe ideea că nu mă făceau fericită. Acum, în schimb, privesc în urmă şi-mi dau seama că au fost job-uri pe care nu le-am apreciat aşa cum ar fi trebuit. Însă viaţa e plină de surprize. Acum locuiesc în străinătate, însă lucrez pentru o firmă din România. Uneori se merită să ne asumăm nişte riscuri. Uneori se merită să ne uităm pe platformele de job-uri şi pentru locuri de muncă peste hotare. E a doua ţară în care locuiesc, în afară de România, şi chiar sunt de părere că e o experienţă frumoasă. Nu spun că e uşor, dar e interesant. E ceva ce mă bucur că am bifat în viaţă.
Locuri de munca sunt si e adevarat ca unele dintre ele chiar nu sunt foarte tentante, dar asta nu justifica atitudini de genul ”de ce sa ma duc eu la munca pe 800 de lei, prin frig, cand pot sa stau acasa la caldura sa imi dea mama bani, sa imi dea statul ajutor social, sau sa ma duc la TV sa ma plang ca nu ne ajunge alocatia copiilor sa mancam”.
Te astept si la Brasov, sa vezi cate locuri de munca sunt si aici… din pacate nu se mai gasesc muncitori.
Multi lenesi…
Locuri de munca usoare si bine platite.
Eu momentan sunt plecata din tara, insa chiar discutam cu prietenul meu sa ne mutam o perioada la Brasov cand o fi sa ne intoarcem in tara. Eu nu cunosc foarte bine orasul, am fost de foarte putine ori, insa el a mai locuit o perioada de cativa ani acolo si m-a asigurat ca o sa-mi placa si ca se gasesc locuri de munca.
Bucurestiul este mereu in top. Din fericire nici cu Ploiesti nu ma plang, insa pentru acelasi tip de job, chiar si pentru aceeasi firma, salariul difera.
M-am uitat intr-o perioada si la ofertele de locuri de munca pentru Ploiesti si am vazut ca sunt destul de multe. Partea cu banii, comparativ cu Bucurestiul, e normal sa fie astfel. Pana la urma e si diferenta de pret la chirie si la bani dati pe transportul public in comun sau combustibil pentru masina proprie (in Bucuresti sunt fericiti cei care au de mers cu masina doar o jumatate de ora pana la serviciu).
Sunt joburi peste tot. Daca vrei sa lucrezi, gasesti 🙂
Asta e si parerea mea. 😀