De-a lungul anilor am avut mai multe pisici. Pe vremea când eram de-o şchioapă aduceam în casă orice pisică sau pisoi găseam pe afară. Îl ţineam în braţe până la etajul 4, îl băgam în casă, îi dădeam mâncare, îl curăţam şi apoi urma etapa în care mă rugam de părinţi să mă lase să păstrez sufleţelul şi să avem grijă de el. Unele pisici au fost mai norocoase şi au primit un loc în casă. Altele, în schimb, nu. Anii au trecut, eu m-am mutat cu chirie şi am sperat întotdeauna (întotdeauna!) că într-o zi o să reuşesc să am propriul meu cămin şi o să pot avea din nou un pisoi. Un pisoi pe care să-l adun de pe afară, aşa cum obişnuiam să fac în urmă cu 15-20 de ani. Aspectul asupra căruia oscilam era sexul, anume dacă să “adopt” dintre blocuri o pisică sau un motan. Pentru că am avut numai pisici când eram mică şi ştiu că era greu în perioada în care erau la ovulaţie, perioadă în care le dădeam pastile de la farmacia veterinară, speciale pentru a ajuta pisicile să treacă cu bine peste perioada respectivă, perioadă în care organismul lor era pregătit pentru reproducere, mă tot gândeam să aleg un motan pentru a face parte din familia noastră. Mi se părea mie că un motan e mai uşor de întreţinut.
Dar ce ne facem când inima noastră bate pentru o pisicuţă mică şi murdărică pe care o găsim rătăcind singură pe afară? Sunt slabă în faţa unei întâmplări de acest gen, aşa că mă pregătesc din timp şi pentru o astfel de eventualitate. Am găsit un material foarte bun de citit, pe care vi-l recomand din toată inima – îl găsiţi aici.
În articolul cu pricina veţi găsi informaţii detaliate despre piometru. Pe scurt vă pot spune că este o infecţie care apare la pisici atunci când nu se reproduc timp îndelungat.
Practic, un om responsabil, care ştie că sunt deja prea mulţi pui de pisică abandonaţi peste tot, ia decizia de a ţine sub control perioada de reproducere a pisicii prin intermediul pastiluţelor de la farmacie (sunt nişte pastile care se pisează şi se pun în mâncare). Până aici toate bune şi frumoase. Însă ovulaţia la pisică, atunci când are loc fără a fi urmată de o sarcină, poate avea efecte negative, care să-i pună viaţa în pericol. Mucoasa uterină creşte în grosime şi favorizează apariţia chisturilor – creându-se astfel mediul perfect pentru dezvoltarea bacteriilor şi infecţiilor. Piometrul este una dintre infecţiile ce pot apărea astfel şi pot duce, din păcate, la decesul felinei. Pentru evitarea unei astfel de situaţii se recomandă sterilizarea pisicii într-o clinică veterinară ce se ocupă cu astfel de intervenţii, precum cea de aici. Sterilizarea este bună şi din alte motive, anume că putem evita înmulţirea acestor sufleţele frumoase atunci când nu există persoane care să îşi dorească să le adopte. Iar abandonarea lor, la margine de drum sau la tomberoanele de gunoi, nu este niciodată o idee bună. Aşadar, alegeţi să sterilizaţi pisicile care nu mai doriţi să se reproducă, această intervenţie medicală fiind benefică pentru sănătatea lor.
Si eu ma gandesc sa adopt un pisoi dar vreau neaparat un motan negru, cred ca mi s-a pus pata. Si sunt intru totul de acord cu sterilizarea pentru ca am vazut ca are efecte benefice asupra pisicii.
Mie imi spui? nici eu nu rezist animalutelor… le-as lua pe toate acasa. Sunt de acord cu sterilizarea mai ales ca le fereste de diverse forme de cancer.
Din pacate sunt multi cei care nu stiu si nici nu sunt interesati sa afle despre cum sa ingrijeasca de sanatatea animalutului. Pentru unii pisica sau catelul sunt niste chestii de joaca. Cand se strica, aia e! Eu am plans 2 nopti langa Piki cand il durea burtica si am dat ultimii 300 de lei din casa pe tratament, chit ca as fi mancat doar paine o saptamana.
Stiu ce zici si ai mare dreptate :(. Imi pare rau pentru Piki, sper ca acum e bine.
Am tot stat cu gândul la articolul tău, îl văzusem de ceva timp dar fiindcă sunt răpusă de o ”minunată” gripă, am decis să mai petrec puțin timp online. Când se vorbește despre pisoi în jurul meu, mă topesc toată. Am petrecut toată copilăria mea alături de un motan pe care l-am iubit enorm și care mi-a fost cel mai bun prieten, poate acesta-i motivul pentru care mă sensibilizează orice pisoi pe care-l văd.
Ca și tine, am salvat și eu muuuulți pisoi nevoiași și mă bucur că tata mă încuraja să fac acest lucru.
Ne facem noi mari si ne construim un adapost pentru pisoi 😀 ♥.