Unii dintre noi aleg să-şi înstrăineze fiinţa fizică altor meleaguri însă inima le rămâne acasă, strâns legată de tot ceea ce înseamnă acasă şi aici nu mă refer doar la familie. “Lupu-şi schimbă blana dar năravul ba” este un proverb românesc pe care-l ştim cu toţii destul de bine. Oricât de puternică ar vrea să fie flacăra înstrăinării de originile noastre, nu putem contesta că românul a fost pregătit pentru toate, motiv pentru care merită să fim mândri. Noi ne pricepem la toate, mai greu este însă cu voinţa, amănunt ce va fi discutat poate cu altă ocazie. Şi cum inima ne este românească, de ce să o înstrăinăm şi pe aceasta aderând la curentul occidental cunoscut sub numele de “Valentine’s day”? Nu suntem singura ţară care are o altă zi şi o altă denumire destinate celebrării dragostei. În Ţara Galilor sărbătoarea are loc pe 25 ianuarie, în Slovenia pe 12 martie şi se numeşte “Ziua Sfântului Gregor” la fel ca şi în Turcia, în Iran se sărbătoreşte pe 17 februarie, în Egipt pe 4 noiembrie şi este numită “Ziua Iubirii Egiptene”, în Brazilia pe 12 iunie iar în Columbia septembrie este luna ce adăposteşte sărbătoarea iubirii. Acum, ştiind că nu suntem singurul popor care are privilegiul de a dispune de o zi specială în care este celebrată dragostea, ar trebui să ne simţim cu atât mai mândri căci românii nu sunt abaterea de la regulă. Fiecare popor este mândru de sărbătorile sale. Noi… de ce nu?
Jim Carrey afirma într-un film de-al său (“Eternal sunshine of the spotless mind”) că “Valentine’s Day a fost inventată de fabricanţii de felicitări” şi tind să-i dau dreptate. Pe 14 februarie dragostea este cumpărată şi cuvintele sunt înlocuite de o pernuţă în formă de inimioară sau un ursuleţ ce spune “I love you” atât cât îl ţin bateriile. Oare dragostea are aceeaşi continuitate pe care o are graiul ursuleţului alb alimentat de baterii? Mă îndoiesc de acest lucru şi mă bucur, în fiecare an pe 24 februarie, că dragostea nu este cea care umple magazinele în ziua aşa numitului Sfânt Valentin ci aceea care mă cuprinde întregul an şi pe care am ocazia să o sărbătoresc la sfârşitul lunii februarie.
Cu toată stima, sper să nu uitaţi că dragostea este asemeni spiritului Crăciunului, cine nu îl are în suflet degeaba îl caută sub bradul frumos împodobit.
Sursă imagine: DeviantART
Dragobetele saruta fetele 😀
Sa bem pentru asta!
Sa ai o zi frumoasa!:)
Sa ai o zi linistita si frumoasa, Ioana:)
un "dragobete" placut sa ai !!!!!!!!!!!!!!!! 🙂
daca nu am fi atat de pagani poate nu am mai tinte atat de multe sarbatori pagane inventate doar de dragul de a fi si tot odata pentru a putea sa ne eschivam de la obligatia si placerea de a da doar intro singura un buchet de flori sau un maimutoi a carui importanta e relevanta.Nu consider ca trebuie sa avem o anumita zi sa oferi sau sa primesti o atentie,pacat caci uitam ce inseamna sa fii umani caci trebuie sa ne traga cineva de nas sau de ureche sa ne aduca aminte ca trebuie sa fim atenti cam deplorabili nu credeti ?
Mare dreptate ai! Sincera sa fiu ziua de 14 februarie nu a adus nimic special in viata mea, pana acum. Sustin si eu parerea lui Jim Carrey.
@Anonim
N-a zis nimeni nimic de cadouri. Din contra, le-am dat la o parte din sarbatoare.
daca ne uitam la faptul cum au aparut si felu in care am luat nastere religiile si tot odata crestinismul o sa ne dam seama ca religiile moderne in care ne nastem ortodoxa ,catolica si oricare alta religie observam asemanari dar si imprumuturi de zaitati si tot odata anumite ideeologii din conceptia lor.poate crezi ca ce spun eu e pe langa subiectul expus de tine ,poate e dar in principiu vreau sa spun ca vreau sa intaresc ceea ce ai spus tu si sa spun ca aceste sarbatori isi au originile in principiu in primul mileniu intunecat cand omul a simtit nevoiea de a inveta tot felul de sarbatori si de zile de sarbatoare din nevoia de a trantavi dar tot odata si din frica de necunoscut si de inexplicabil ,cei cu felicitarile nu au gasit decat un motiv pentru care sa le emita ,si tinand cont ca lumea inainte nu era asa de imformata in privinata vestilor iar prin simplu fapt ca omul e dependent de frumos au copiat si au preluat imediat ideea si conceptul de sarbatoare a iubirii sau cum vreti sa o numiti
Este chiar trist că românii nu mai sunt în stare să preţuiască ce le-a fost dat. După părerea mea, Valentine's Day e o sărbătoare comercială(dacă se poate numi sărbătoare) şi atât. Adevărata însemnătate a Zilei Îndrăgostiţilor este mai presus decât nişte cadouri. Este un sentiment.
Happy dragobete day! 🙂