Trezit la ora 9-10, fără sunete de bormaşină sau zgomote de la clădirea de alături care e în construcţie de ceva vreme bună, fără clopotul de la biserica de peste drum şi fără ţipetele celor doi copii din apartamentul de dedesubt. Mă ridic puţin, întind mâna cât să trag draperia să intre lumina, iau cartea de lângă pat şi apoi mă rezem de tăblia patului.
Ei, asta numesc eu o zi bună.
Chestia ciudată este că cele mai multe cărţi le citesc în sesiune… şi niciuna nu are legătură cu vreuna dintre materii. Ştiu că nu sunt singura persoană care face asta, ba chiar regula e general valabilă… în sesiune întotdeauna se găseşte câte ceva de făcut.
probabil il stii – http://www.youtube.com/watch?v=zjphGoYEtyU
ma bucur ca mai ai parte si de cateva weekenduri fara trezit devreme, fara telefoane in somnul ala dulce de dupa 07:00.
da, in sesiune orice nimic devine mult mai important 😛
Multa bafta in sesiune!
Să fie! Mulțumesc! 😀