Deși sunt o persoană introvertită și, contrar ideii din titlu, mi-a plăcut întotdeauna să stau singură în casă și să citesc, să scriu, să meșteresc la diverse proiecte DIY, am totuși decența de a recunoaște că experiențele din afara locuinței chiar sunt sănătoase și educative. Ceea ce ne învață lumea exterioară, din afara confortului propriei locuințe, nu vom putea învăța niciodată din cărți, iar lucrul acesta-l spun în calitate de șoricel de bibliotecă. Ca exemplu aș putea spune că indiferent de zecile sau sutele de cărți pe care le citim despre plimbatul cu tălpile goale prin nisipul de la mare și sunetul liniștitor al valurilor, acțiunea de a experimenta lucrurile astea e cu mult peste orice rând oricât de frumos e el așternut pe hârtie.
În ordinea asta a lucrurilor, când vorbim de sănătate și educație deopotrivă, se cade să-i introducem și pe cei mici în tainele unei astfel de vieți. Până la urmă astea sunt amintirile care sfidează trecerea anilor – dragostea pe care le-o oferim și pe care ei o simt ca un val de energie constantă & experiențele pe care le trăim alături de ei. Dacă sunt mici, ne echipăm cu un cărucior sport și cutreierăm cât de mult putem în căutarea unui munte de experiențe care să îi îmbogățească emoțional și pe ei cât și pe noi. Dacă sunt un pic mai mari le luăm un ghiozdan, o jucărie pe post de camarad pufos la drum lung, iar apoi pornim în aventuri care să sporească serotonina (hormonul fericirii). Dacă sunt deja oameni în toată firea… sperăm că ne vor lua ei pe noi în aventuri care să nu ne suprasolicite articulațiile ori inima, esențial fiind timpul petrecut împreună în locuri în care n-am mai fost până acum sau în colțișoare de rai de care ne este dor.
Pentru aceia mai pragmatici dintre cei care mă citesc, categorie în care admit că și eu mă încadrez uneori, am decis să vin cu exemple clare referitoare la afirmația pe care am făcut-o în titlu. Îmi asum cuvintele acelea de la început și până la ultimul cuvânt 😀 (așa cum îi stă bine unui om cu obraz, păi nu?).
• aer curat

Numărăm banii pe care-i mai avem până la salariu și concluzionăm că ne ajung cât pentru un drum la munte sau orice regiune cu mulți copaci din afara orașului. Aruncăm într-un rucsac o sticlă cu apă, câteva sendvișuri și poate și un măr. Dacă avem pui de om, îl echipăm și pe el ca de scandal (nu neapărat ceva de munte, dar niște haine să țină la praful de pe poteci cu pământ bătătorit și la iarba pe care s-ar putea s-o aibă pe genunchi la final de zi). Pentru astfel de situații e mână cerească un cărucior sport, ceva cu roți care să se învârtă bine pe orice tip de teren și capacitatea de a nu se deschiola după o sută de metri (la Chicco.ro sunt multe modele frumoase și practice deopotrivă).
Experiența asta în inima naturii nu se rezumă numai la aer curat și la curățarea plămânilor pentru câteva ore, ci e mai mult de atât. Departe de agitația orașului sau cea a satului, departe de oamenii care au de oferit zi de zi răutăți gratuite, departe de wi-fi 😀 , departe de stresul din mediul în care ne ducem traiul… avem ocazia de a ne liniști, de a strânge legătura dintre noi, de a ne ține de mână la bine (pe drum drept) și la greu (la coborâri și urcări) :D, de a arde niște calorii nedorite, de a tonifia niște mușchi care nu ne-ar deranja să fie mai fermi. Va fi și obositor, desigur, dar asta e lecția importantă pe care o vor învăța cei mici, că lucrurile care merită în viață necesită și efort. As I said… Experiențele din afara locuinței sunt sănătoase și educative ♥.
• valurile domolesc anxietatea

În calitate de persoană care n-am fost atrasă de munte până de curând, îi pot înțelege pe aceia care zic pas experienței de la punctul de mai sus. Totodată, iubesc marea și sunetul valurilor chiar și în prezent, iar asta cred că e genul de dragoste ce va dura toată viața. Aceia dintre voi care vă confruntați cu anxietate știți deja că sunetul valurilor, al miilor de valuri care spumegă inofensiv la mal și care ascund o mulțime de lucruri și forme de viață în adâncuri… sunetul lor e muzică pentru suflet. Prima mea experiență pe litoral am avut-o când eram la grădiniță, într-o excursie cu mulți colegi din grupa pregătitoare, părinți, bunici, mătuși și cadre didactice. Singurul lucru pe care mi-l mai amintesc e costumul de baie și zâmbetul până la urechi pe care-l am și-n toate pozele de acolo.
E o iluzie să credem că marea ne ajută doar pe noi, cei care suntem deja mari și alergăm spre ea cu dorința ca sunetul valurilor să acopere zgomotul grijilor din sufletele noastre. Marea îi ajută foarte mult și pe cei mici și mijlocii :D. Dincolo de aerosolii pentru care mulți părinți își duc copiii pe litoral, aceasta fiind latura sănătoasă a ecuației, marea îi ajută și să descopere un tip de bucurie pe care n-o vor experimenta în niciun alt tip de loc și cu siguranță în nicio carte din vasta bibliotecă. Micuților s-ar putea chiar să le placă atât de mult să se bălăcească încât să ne trezim că le au bine cu înotul (sport grozav de altfel, numai bun de experimentat/învățat).
E bine să luăm la noi și niște figurine pentru nisip, mai ales dacă vrem să evităm jucăriile de genul ăsta aflate la supra-preț pe litoral. You will thank me later :)). Iar un cărucior sport se poate dovedi util și într-o astfel de locație, pentru că e ușor de transportat, iar plimbările pe faleză trebuie să fie relaxante pentru toată lumea.
• cu tălpile goale…

Una dintre cele mai ieftine moduri sănătoase de a ne petrece timpul în afara locuinței este mersul pe jos cu tălpile goale. Pe iarbă sau pe pământ, mersul pe jos cu tălpile goale se spune că are proprietăți vindecătoare. Pe de o parte pentru faptul că se realizează masaj al tălpilor cu fiecare pas pe care-l facem, un fel de reflexoterapie care nu ne costă nici măcar un leu. Pe de altă parte se spune că pământul are energie în el și totodată capacitatea de a trage surplusul de energie din alte surse și de a produce un echilibru. Ce înseamnă asta mai exact? Dacă un fulger lovește pământul, înseamnă că pământul absoarbe acea energie considerând-o a fi un surplus. Dacă un om pășește cu tălpile goale pe pământ, acesta din urmă trage surplusul din organism sau, în caz contrar, oferă energie, ajutând astfel la stabilirea unui echilibru. În medicina alternativă se numește “grounding”, fiind un fel de terapie prin care oamenii recurg la împământare (da, la fel ca în cazul prizelor 😀 ). E important însă ca tălpile să fie goale atunci când mergem pe iarbă sau pe pământ, deoarece încălțămintea nu e conductor al energiei, deci o blochează.
Cu tălpile goale nu este așadar doar un simplu mod de a ne distra în natură și de a ne aduce aminte de copilăria pe care am avut-o. Este inclusiv o activitate sănătoasă de care putem avea parte în afara locuinței. Și are, desigur, și o parte educativă, aceea de a ne aduce aminte ce înseamnă să fim oameni simpli și de a ne învăța că nu tot ceea ce e frumos în viață are și preț. Puteți să-i luați și pe cei mici cu voi ori de câte ori plănuiți să ieșiți în natură pentru a face “grounding”. Fie îi prindeți cu centura de siguranță într-un cărucior sport, cât să-l puteți împinge pe drumuri de țară sau prin iarbă, fie le dați și lor încălțămintea și șosetele jos și le serviți o porție din copilăria pe care și noi am gustat-o ♥.
• dincolo de granițe

Asta e categoria aia de experiențe mai costisitoare. Sau nu. Depinde de agenția de turism prin care cumpărăm biletele și, desigur, dacă vrem o locație standard sau una premium. Ce e sănătos și educativ la o experiență dincolo de granițele țării noastre și de ce ar trebui să optăm din când în când pentru una? Oricâte cărți despre călătorii în jurul pământului am citi, experiența le bate pe toate. Hai să nu zic o locație exotică, ci să presupunem că plecăm în vacanță în Italia. Vom gusta pizza, paste și gelato făcute ca la mama lor acasă 😀 . Există posibilitatea să nu ni se pară la fel de bune precum cele din țara noastră, dar asta poate fi și pentru că ne-am obișnuit prea mult cu gusturile de pe meleagurile mioritice. Cam fiecare țară e bogată din punct de vedere culinar, cultural, cât și prin prisma tradițiilor și obiceiurilor. A gusta mâncarea din Italia, a ne plimba pe străduțele de acolo, a trece pragul unui muzeu, a lua parte la un eveniment tradițional – lucrurile astea vor rămâne întipărite în mintea noastră nu doar ca informații, așa cum le-am putea asimila din cărți și documentare, ci vor rămâne ca experiențe delicioase, amuzante, obositoare și care totodată ne-au făcut inima să zburde de bucurie pe ritmul dansului tradițional italian Tarantella. Ce lecție mai bună decât cea pe care ne-o dă viața trăind-o? Și ce bucurie mai mare decât aceea de a ajunge undeva unde poate nici nu visam că vom ajunge? ^_^
Fie că trăim toate aceste experiențe singuri sau în compania celor mici, important e să ieșim din coconul în care unii dintre noi ne-am închis și să ne bucurăm de ceea ce are viața de oferit înainte de a fi prea târziu. Altfel care ar mai fi rostul pentru care suntem aici?
Cheers! Să fim sănătoși și să putem bifa cât mai multe experiențe sănătoase și educative în viața asta! ♥
Eu le-aș alege pe toate.
Intotdeauna schimbarea aerului este ceva frumos, iesirea din monotonie este ceva bun intotdeauna.
3 sapt. ne petrecem vara la cort, la padure/munte sa ne ajunga de experiente sanatoase si educative :))
Dincolo de gluma, imi place sa ies afara. De aia sufar eu iarna si am idei de genul sa ma mut in Tenerife 🙂
Si noi suntem vreo 2-3 saptamani plecati anual cu cortul. Mai mult in strainatate, e drept, pentru ca sunt conditii mai bune si e mai multa siguranta in camping-uri, dar am fost si la noi in tara.
Nici nu aveti idee cat de mult bine poate face o iesire la momentul potrivit.