Sunt momente în viață în care avem nevoie de un pahar cu ceva. Eventual ceva tare, care să ne amorțească terminațiile nervoase și să ne ajute să vedem partea plină a paharului, chestiile alea bune care cică ar exista în orice, dar pe care uneori chiar nu știm de unde să le luăm, că toate par să fie rele în jur. Ei, după un pahar sau o jumătate de pahar cu licoare, parcă răsare ceva bun de undeva dintr-un colț al gândurilor. Fie că ai o licoare curată în pahar, fie că vorbim de ceva mai aromat, pentru gusturi mai aparte, important este să ne știm cu toții măsura, care-i diferită de la om la om.
Am depășit de mult timp perioada adolescenței și a studenției, în care mulți atunci descoperă licorile pe bază de alcool și pe care le exploatează timp de câțiva ani. Nu pot spune că m-am încadrat în acest tipar, fiind mai degrabă genul de fată cuminte și devreme acasă. Însă acum, ceva mai mare fiind, descopăr că alcool-ul pe care l-am privit cu ochi răi atâta vreme este aliat în momente critice.
Haide să fim onești. Haide să admitem că sunt situații în care avem nevoie de anestezic pentru suflet sau doar pentru artificiile necontrolate din mintea noastră. Sau, de ce nu, niște seri de răsfăț doar pentru noi. Un film sau un serial bun de pe Netflix, câteva lumânări parfumate, o porție de paste de la restaurantul preferat și un pahar cu vin adus din vacanță din Croația. Sau niște Jack cu cola. Sau puțin lichior Sheridan’s. Cam astea 3 sunt pe lista mea. Vin, whiskey și lichior. Aș plusa și cu ceva ce n-am încercat până acum, dar care mă cam teantează – un lichior olandez cu aromă de piersici pe care să-l folosesc pentru cocktail-uri în zilele în care vin fetele mele în vizită. E de la brand-ul Bols și l-am găsit în mai toate sortimentele pe site-ul www.bautura-online.ro (însă versiunea cu piersici mă atrage cel mai mult). Dacă l-ați încercat, dați-mi de știre în legătură cu el, să știu către ce parte să înclin balanța.
Voi cum vă comportați în momentele în care simțiți că totul în jur se destramă? Sau când lucrurile bune par să fie atât de departe de prezent? E drept, pe mine mă ajută cel mai mult sala de forță. Spun adesea că mă menține sănătoasă și puternică la mansardă. Însă nu refuz nici două degete de Jack într-un pahar la finalul unei săptămâni sau a unei luni obositoare, epuizante și cu momente pe care aș vrea cu tot dinadinsul să le șterg de pe hard.
Cheers! 😉
Bauturi alcoolice tari nu consum sau consum rar. Slabiciunea mea o reprezinta bauturile dulci. Lichiorul de cafea si cel de ciocolata sunt preferatele mele. Whiskey am gustat de cateva ori, dar nu m-a convins. La vinuri sunt fan al celor albe sau roze demidulci. Observi ca la mine e cu dulce, da?
Sa incerci Sheridan’s si sigur o sa-ti placa 😀 .