Mască de protecție – de unică folosință? textilă? simplă? funny? extravagantă?

E greu de spus în momentul de față cât timp va mai dura până ce vom scăpa definitiv de măștile acestea zilnice. Oricât de responsabili suntem, trebuie să admitem că ne e dor de libertatea de dinainte, ne e dor să nu cotrobăim prin geantă ori ghiozdan să vedem pe sub ce agendă o fi masca. Ne e dor să nu fim nevoiți să ne întoarcem acasă pe motiv că ne-am uitat masca. Ne e dor să intrăm într-un magazin pe orice parte vrem, nu să ocolim și să intrăm doar pe o singură parte. Ne e dor să le zâmbim unor oameni și ne e dor ca ei să ne zâmbească înapoi. Inclusiv dor de a ne auzi om cu om fără să fie nevoie să ridicăm tonul ca și cum ne-ar fi ajuns bătrânețile.

Masca de protecție și-a făcut loc în viața noastră, mai mult forțat, iar acum încearcă să ne vândă ideea cu “noua normalitate”. Da, e ok, eu chiar m-am adaptat ușor și nu m-am plâns până acum. Însă chiar mi-e dor de zâmbetele oamenilor la care aveam acces înainte. Eu am purtat încă de la începutul pandemiei mască de protecție de unică folosință. Din comoditate, din speranța că va dispărea totul în scurt timp… Dar constat treptat că încep cumva să mă uit și eu la măștile textile. Am văzut recent unele cu model funny și unele cu broderie computerizată. Parcă, să zicem, mi-aș lua și eu o mască textilă sau cel mult un set de 3.

Sunt curioasă… voi cum v-ați aliniat la trendul acesta cu masca? Tot de unică folosință atâtea luni, la fel ca mine? Sau purtați mască de protecție reutilizabilă/textilă?

O chestie pe care am apreciat-o încă din perioada de început a fost adaptabilitatea mai multor brand-uri la această nouă normalitate. De exemplu mai multe ateliere de creație vestimentară și case de modă mai mici sau mai mari au început să realizeze măști de protecție care să fie în acord cu ținutele propuse, care să completeze ținutele, să fie aproape un accesoriu. Am apreciat de fapt fiecare brand care a reușit să fie creativ pentru a se menține pe piață, fie că a fost vorba de introducerea serviciului de livrare (la afacerile mai mici, unde înainte nu era cazul să apeleze la livrare), fie s-au implicat în anumite probleme ale societății la nivel local sau național și imaginea lor a avut de câștigat (pentru că nu mulți sunt dispuși să se implice, pro bono), fie au regândit produsele și serviciile și implicit au venit cu ceva nou pentru “noua” normalitate. Poate că nu ne dăm seama suficient de testul la care au fost supuse afacerile în perioada pandemiei, iar din acest motiv îmi place să menționez din când în când de lucrurile astea.

Cheers!