"Oameni feroce" de Dirk Wittenborn ⋆ Ioana Radu

Am cumpărat cartea pentru că titlul şi coperta îmi păreau frumoase. Nu ştiam nimic despre carte în sine, nici despre autor. Deşi la început aveam alte aşteptări de la ea şi am cumpărat-o crezând că-i despre cu totul altceva, tot nu m-a dezamăgit, ba chiar o poziţionez cu uşurinţă în topul celor mai bune cărţi.

Până să apuc să o citesc, bănuiam că titlul este cu sens conotativ. Încă din primele pagini am descoperit că mă înşelam iar oamenii feroce erau de fapt “Yanomamo” – un trib foarte ciudat de indieni din America de Sud, care locuiesc într-un colţ foarte retras din Amazonia, de-a lungul graniţei dintre Venezuela şi Brazilia. Tot despre ei am aflat că “inhalează droguri halucinogene în fiecare dimineaţă, toată viaţa, şi în loc să dea mâna în semn de salut, se lovesc cu bâte şi îşi dau pumni în rinichi. Şi dacă ai ceva ce vor, nu te menajează. Vin direct la tine şi-ţi spun `Dacă nu îmi dai untul de arahide, pe nevastă-ta sau cuţitul, îţi tai degetele şi mă cac în hamacul tău`. Celor din tribul Yanomamo li se spune oameni feroce fiindcă, pe scurt, sunt cei mai răi oameni de pe planetă.”

Deşi la început eram dezamăgită de carte (pentru că nu era ceea ce credeam eu că va fi), pe parcurs am descoperit că eticheta de oameni feroce se lipea mai bine pe fruntea miliardarilor decât pe oamenii din tribul Yanomamo.

Protagonistul cărţii, Finn Earl, este un adolescent de 15 ani, fiul unui antropolog şi profesor (absolvent de Harvard) şi al unei hipiote dependente de cocaină cu o viaţă sexuală ce străbătea peretele dintre camera sa şi cea a fiului adolescent. Firul întâmplărilor începe în 1978 la NY dar în scurt timp acţiunea se mută în localitatea Vlyvalle – paradisul miliardarilor într-o lume în care milionarii erau pătura de mijloc a societăţii. Finn, având o situaţie materială precară, se simte ca un intrus în acea lume şi duce o luptă cu sine pentru a se acomoda în Vlyvalle. Ceea ce îi uşurează existenţa este că, în mod indirect, se face plăcut de domnul Osborne (un fel de şef în Vlyvalle). Ce-mi place la protagonist este că nu încearcă să se bage pe sub pielea oamenilor mari ci îi respectă pe cei care merită respectaţi şi îi evită politicos pe cei care nu merită respect. Este un puşti cu valori morale admirabile deşi se afla la vârsta la care în mod normal se declanşează rebeliunea. Fără să îşi dea seama, se îndrăgosteşte de nepoata lui Osborne care mai târziu îi devine parteneră, ajunge să umble cu băieţii de bani gata (şi asta îl schimbă) şi în fiecare zi bagă cu toţii jointuri îmbunătăţite cu insecticid. Desigur, toate astea se vor schimba… printr-o bătaie cu sodomizare în paradisul din Vlyvalle.

Daily Mirror (tabloid din Marea Britanie cu un tiraj zilnic de 1.478.036 exemplare) scrie despre această carte că este “Impresionantă… Aruncă în aer ipocrizia visului american.”
The Times (cotidian din Marea Britanie, tiraj de peste 600.000 exemplare pe zi) vede romanul ca fiind “Modern şi feroce… oferă o privire nemiloasă asupra corupţiei celor foarte bogaţi.”
Cartea nu “scapă” nici de opinia lui Bret Easton Ellis – “Sexualitate, pierderea inocenţei, prima iubire, droguri, bătălii pierdute şi câştigate – Dirk Wittenborn captează toate aceste teme într-o carte scrisă cu intensitate şi strălucire.”

Despre autor
Dirk Wittenborn s-a născut în New Haven şi a trăit într-o comunitate nu foarte diferită de cea descrisă în carte. La începutul anilor ’80 a fost scenarist pentru show-ul “Saturday Night Live“, în care a şi apărut în câteva scheciuri.
Succesul descoperit prea devreme l-a împins spre un stil de viaţă plin de excese. În afară de “Oameni feroce” (“Fierce people“), a mai scris “Eclipse” şi “Zoe“.
“Oameni feroce” a beneficiat de o ecranizare cu acelaşi titlu în anul 2005, avându-i în rolurile principale pe Donald Sutherland şi Diane Lane. Wittenborn apare şi el în film, în rolul lui Fox Blanchard (tatăl lui Finn).
În prezent, Dirk Wittenborn colaborează cu cele mai mari companii producătoare de filme (20^th Century Fox, Disney şi Warner Brothers). A realizat un documentar despre viaţa tinerilor moştenitori de averi fabuloase, pentru care a fost nominalizat la premiile Emmy.
Autorul spune despre romanul “Oameni feroce” că este “O carte despre adolescenţă şi maturizare într-o Americă a libertăţilor depline, care aduce în prim-plan intimitatea şi frumuseţea anilor autodistrugători când sexul era liber iar cocaina nu dădea dependenţă.”