Sunt băieţoasă de când mă ştiu. Am ales maşinuţele în defavoarea păpuşilor când eram mică, mai târziu am preferat jocurile online de strategie, pentru care mă trezeam noaptea să dau atacuri, iar după terminarea liceului îmi intrase în cap ideea de poker online. Admit, la vremea respectivă nu ştiam nimic despre poker, nici măcar o boabă. Însă aveam prieteni care câştigau din asta. Nu erau sume mari pe atunci, dar erau nişte venituri suplimentare.
Cu alte cuvinte, în vremea studenţiei, vreme în care eu căutam cu semi-disperare un loc de muncă part time, 3 prieteni de-ai mei nu se chinuiau să îşi găsească de muncă ceva care să meargă bine cu orarul cursurilor, asta pentru că ei erau cu poker-ul. Poker online, de fapt, ca să nu existe confuzii. Jucau un pic după ce plecau de la cursuri, poate un pic şi seara sau noaptea când n-aveau somn, iar veniturile lor n-or fi fost mari, dar erau mai bune decât ceea ce câştigam eu în cele câteva ore de muncă.
Normal că mă ofticam un pic. Cum vine asta? Eu mă trezeam devreme, mă îmbrăcam prezentabil, mă duceam la muncă, apoi alergam la cursuri şi încercam să prind cât mai mult din clasă, ştiind că nu am foarte mult timp liber să învăţ. Iar ei nu se stresau deloc şi tot aveau mai mulţi bani ca mine. Păi cum vine asta? Normal că m-am ofticat un pic :)). Din acest motiv am început să mă interesez de chestia asta cu poker. Am început cu poker gratuit, unde nu trebuia să depun bani ca să îmi testez norocul. Apoi am trecut la chestii mai serioase, dar am pornit uşor. Cu alte cuvinte, în calitate de utilizator nou aveam un anumit bonus “de bun venit”. Puteam să-mi încerc norocul cu bonusul respectiv. Dacă mă descurcam şi voiam să continui, abia atunci mă băgam “for real” în treaba asta, adică cu banii mei. Dacă pierdeam şi vedeam că nu e de mine, mă lăsam de meseria asta. Uite, la Unibet Poker am văzut că e bonus de 200 de euro la noul pachet de bun venit. Nu ştiu valoarea vechiului pachet, dar ăsta-i al naibii de tentant :)). Pe vremea când eram eu în facultate, bonusurile erau mai mici.
Am jucat o vreme. N-am câştigat cât să întorc banii cu lopata, dar am avut totuşi nişte venituri. E ca şi cum ai lucra de acasă. Fără să te bată nimeni la cap, fără să ţipe şefi şi şefuţi la tine, fără să te trezeşti la ora cutare… Lejereanu.
Nu cred că trebuie să fii suficient de băieţoasă pentru asta. Sunt şi fete mişto care le au cu poker-ul, chiar dacă majoritatea jucătorilor sunt bărbaţi. În principiu trebuie să cunoşti regulile la poker şi să fii un om calculat, adică să nu laşi jocul să te facă şi să-ţi ia minţile. E un joc de societate pe care îl poţi studia o vreme şi poţi folosi informaţiile în avantajul tău. Nu e nicio presiune, nu trebuie să îţi dai demisia de unde lucrezi şi să te aştepţi să ştii să faci bani mulţi din prima cu poker-ul online. Treptat, calculat, fără a-i permite jocului să devină un viciu. Poţi să-l iei ca pe o sursă secundară de venituri 😉
am jucat poker numai pe site-uri de jocuri pentru amatori dar n-am noroc sau mai bine zis nu ma pricep deloc la jocul asta.
Cateodata mai trebuie si un pic de noroc, e adevarat :D.
Eu am jucat poker atat cu prietenii cat si online si pot spune ca ma pasioneaza acest joc. Ma vad peste cativa ani o babuta pensionara jucand poker online si castigand. :)Daca as fi avut mai mult timp cred ca ma specializam in jocul asta, sa devin un fel de Negreanu al nostru.
Cum ar fi sa ajungem sa fim niste babute cu Ford Mustang Shelby la scara blocului? Masina cumparata din bani de poker, evident. :))
Poker-ul îmi stârneşte amintiri. Frumoase mai erau nopţile de vară, când jucam poker pe mize mari…..
Că mare dreptate ai……puteam să stau liniştit o lună de zile, dacă jucam o seară de “foc”.
O regulă importantă este răbdarea şi să te înveţi să citeşti în ochii coechipierilor.
Acum, online, e foarte simplu. Doar că trebuie să ai noroc.
Norocul e util in toate circumstantele in viata. 😉