Îmi amintesc cum mi-am creat contul… În ideea “Hai să scap de gura lor. Mă înregistrez repede şi gata.”
Şi aşa a fost. Mi-am făcut contul, am dat upload unei singure poze şi gata. Mi-am luat jucăriile şi am plecat. Din când în când se găsea cineva care să-mi reproşeze că nu i-am acceptat buchetul de flori, cafeaua de dimineaţă, căţeluşul cu mesaj pe ureche, invitaţia pentru nu-ştiu-ce-joc (că avea nevoie de vecini să ia nu-ştiu-ce-bonus) şi tot felul de chestii de acest gen. Astfel am început să mă loghez la fiecare sfârşit de săptămână doar pentru a da accept şi/sau share nebuniilor pe care mi le trimiteau cei 10-20 de prieteni. Mă exprimam extenuant când ştiam că trebuie să mă loghez – “Iar trebuie să intru pe Facebook, fir-ar să fie…”
Personal eram certată cu platforma site-ului. Îmi părea prea… seacă. Lipsită de culoare. Cum adică să am un profil căruia să nu-i pot adăuga un background? Un profil personal trebuie să mă definească, trebuie să Arate ca mine nu doar să Scrie despre mine. Aşa gândeam atunci.
În timp am început să-mi caut ocupaţie, ceva care să mă determine să mă loghez din simpatie. Aşa am descoperit Farmville. Aveam oiţele mele, caprele mele, porcii mei… era amuzant. Din când în când se mai găsea câte un rătăcit să-mi dea “Like” la poză (aveam una singură, veche de asemenea). Nu luam în seamă chestiile astea. Mă gândeam cum se întâmplă pe Hi5 şi ignoram orice “Like”. Îmi părea a fi o variantă a veşnicului comentariu “nice pic” (îhhh!).
A venit vremea să…
Rectific! A venit CURENTUL cu atâta răutate încât mi-a ars o placă de Ram. Aveam una de 1GB şi una de 256MB. Evident s-a ars cea mare. Imaginează-ţi acum Farmville la viteza unei plăci de 256MB. Nici dacă ascultam muzică de la Tv (adică dacă închideam tot ce aveam deschis în afară de Facebook) nu reuşeam să mă joc. Se tot bloca până când m-am enervat şi am lăsat-o baltă cu ferma. Mi-a părut rău dar asta e… Da, mi-a părut rău pentru oiţe şi pentru parcelele de pământ pe care le îngrijeam riguros 😀
Ce era de făcut acum? Deja mă obişnuisem să mă loghez zi de zi pe Facebook. Am încercat şi alte jocuri dar nu mi-au plăcut într-atât de mult încât să mă determine să le joc timp îndelungat. Târziu am început să pierd vremea uitându-mă la pozele altora. Dar m-am plictisit repede. Partea frumoasă a Facebook-ului a apărut atunci când am început să-mi descopăr cunoştinţe. De la prieteni, vecini, colegi, foşti colegi… până la rude. Devenea interesant.
Am mai adăugat o poză. Încă una…
În timp m-am învăţat ca în loc de mail, pe care-l verificam riguros în fiecare dimineaţă la 7, imediat după ce opream alarma, să verific inbox-ul de pe Facebook. Nu ştiu cum s-a petrecut acest fapt. Pur şi simplu.
Acum mă aflu în postura în care, revenind la titlu, nu ştiu ce voi face dacă ar dispărea Facebook.
Nu stau toată ziua, a nu se înţelege greşit, dar îl am mereu deschis în bară. Când mă trezesc, verific Facebook. Când plec de acasă, verific Facebook. Când revin acasă, verific Facebook. MĂ DISPERĂ!
E microb rău!
Cineva chiar m-a întrebat surprins la un moment dat, văzând că răspund la tot ce mişcă la mine pe wall, cum de n-am treabă niciodată. Ba am! Se numeşte atenţie distributivă. Sunt multitasking. Rezolv treburile pe care le am de făcut în timp ce Facebook stă cuminţel în bară. Când văd că se strâng mai multe notificări, iau o pauză de 5 minute şi verific, apoi revin la treabă. E simplu.
Rămâne totuşi dilema: ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea Facebook?
am inventa un alt Facebook =)))
"Cum adică să am un profil căruia să nu-i pot adăuga un background?"
Incearca asta …
http://www.fbexpressions.com/
@Black Angel
Eu, tu si Filip.
Iti dai seama ce Facebook facem noi? =))
@Brad
Multumesc dar m-am tratat de "colorare" 😀
=))) cam asa ceva Filip nu poa' sa lipseasca 😀 altfel ursus se supara… si strica tot :))
Întodeauna se va găsi un "facebook" nou nouţ, dornic de utilizat. Într-o variantă mai mult sau mai puţin persoanlizată, mai mult sau mai puţin internautică. Se cheamă nevoia de comunicare…:)
si eu sunt la fel
si la fel am inceput si eu
mie imi e drag FB
zi buna!
"E microb rău!"
Buna, buna asta![-(
AR fi totul ca "inainte"!?;)
@Anonim
Cel mai probabil am invada alt site de socializare.
uita-te la "The Social Network", daca nu l-ai vazut 😛
Nu prea s-au lipit de mine site-urile astea de socializare. Am cont facut pe fiecare: myspace, hi5, facebook, neogen, tagged, netlog… si cate si mai cate! Nu le folosesc mai deloc… Cand sunt foarte plictisita si n-am ce face (adica foaaaarte rar) atunci ma mai gandesc sa intru si pe conturile alea sa vad ce mai e pe acolo. 😀 Pe Facebook intru la fel de rar.
@Matei
Nu l-am vazut (inca).
@Andera Y
E foarte bine asa (adica faptul ca nu te atrag retelele de socializare). Dependenta de site-urile acestea nu e ceva minor. Pana la urma este dependenta si se manifesta ca atare.
Si eu eram la fel inainte. Acum obsesia de feis` s-a inlocuit cu blogul. Sunt dependenta 😐 😀
Imi place facebook…Am animale multe,am o casa bantuita ,am doi caini Ahile si GEorgeta …si gasesc multa muzica de calitate pe profilul prietenilor mei.Si in plus am dat de niste cunostinte din SUA ,Anglia,Australia.Dar fac tot posibilul sa nu mi petrec mult timp pe net pentru ca uit sa mai traiesc.Bafta
@Copilaresc
La mine ambele obsesii traiesc simultan.
@Pariuri2009 (Florin)
Caine Georgeta? Esti nebun, zau :))
Daca ar disparea Facebooku, probabil ca ar uita lumea de criza mondiala, si si-ar canaliza atentia pe asta. Ar fi, pana la urma o diversiune simpatica :)))
@Iulia Mihai
Nu-i rau deloc ceea ce propui tu la o eventuala disparitie a Facebook-ului.
😀
Eu cred ca aleg ori sa migrez pe alt site de socializare ori sa lucrez (alaturi de alti oameni) la crearea unui nou FB.
😀
de obicei nu citesc pana la capat comentariile de asemenea dimensiuni dar al tau m-a captat cu siguranta. Si eu sunt inca in ipostaza de la inceput su facebook si de ce tb sa-mi bat eu capul cu asta? sper sa pot trece si eu intr-o zi la faza placuta. Mi-a placut tare mult cum ai descris aceasta trecere…scrii f ok.
Tine-o tot asa!
P.S.: Trimite-le salutari oitelor de la farmville pt mn!
lumea ar sta mai mult pe afară.
Pentru mine Facebook-ul are valoare pentru ca am numai prieteni printre "prieteni". E un mod de a tine legatura cu persoane care altfel nu le-ai suna in fiecare zi…
Urata treaba cu Fb… pana sa nu sara toata lumea pe mine… ma lasa rece… si acum e la fel doar ca atunci cand ma plictisesc el e primul prieten pe care-l caut :)) insa nu e o prioritate.