Știi cum e… Îți dorești un munte de chestii pe care toată lumea și le dorește. Și sunt zile în care vrei chiar de cinci ori încă pe atât! Ascultând piesele vechi de la Codu’ Penal, crezi că într-o zi o să fii prințesa unui golan care o să te facă să uiţi de toate bunurile materiale pe care ţi le doreşti, de toate grijile pe care le-ai avut şi toate neajunsurile. Până-ntr-o zi când începi din nou să te gândeşti la ce îţi doreai. Şi vrei tot mai mult. De fiecare dată vrei mai mult. Pentru că ai auzit că meriţi, pentru că te-ai zbătut să reuşeşti ani la rând şi încă n-ai nimic, pentru că eşti gelos pe toţi copiii care ajung să fie răsfăţaţi până la 30 de ani şi după… Vrei mai mult pentru că nu e vorba de merite. Crezi că… e vorba de cât de mult îţi doreşti. Dar nu e întotdeauna aşa.
Eu cred că am fost rea într-o viaţă anterioară. Şi încă mai sunt. D-aia nu merit să mi se îndeplinească dorinţele. Tu ce scuză ai?