Cineva m-a întrebat recent ce voiam (ce visam) să mă fac când voi fi mare. Şi am zâmbit, ştiind că-mi doream două chestii şi ambele erau atât de nepotrivite. Cu toţii, copii fiind, am auzit întrebarea „ce vrei să te faci când vei fi mare?”. Cu trecerea timpului am cam uitat de chestiile la care visam şi ne-am orientat către ceva mai practic şi mai adecvat oamenilor care am devenit. Sau, mai pe scurt şi mai sincer, am renunţat la visele noastre pentru că ne-a fost frică să ne asumăm nişte riscuri şi să ne facem loc în domenii care păreau nepotrivite şi/sau prea grele.
Nu ştiu ce aţi visat voi că veţi deveni când veţi fi mari, dar eu îmi imaginam că o să fiu mecanic auto sau zidar. Mai târziu am renunţat la schimbul de ulei şi la vata bazaltică pentru jurnalism (neinspirată alegere). Când eram mică, n-am visat nicio clipă să fiu doctor, că mă îngrozeau teribil cu injecţiile lor, n-am vrut să fiu nici cântăreaţă sau alte astfel de meserii, dar nici să lucrez la birou. Pur şi simplu îmi doream să umblu cu piese, să repar chestii, ori să construiesc şi să repar locuinţe. Poate d’aia acum am o slăbiciune pentru băieţii cu astfel de meserii 😀
Între timp am crescut şi mi-am dat seama că meseriile astea nu erau potrivite pentru mine. Nu eram în stare să mă lupt cu chestii grele de la maşini, dar nici nu ştiam pe atunci ce-i aia vopsea lavabilă sau vată bazaltică. Ulterior am aflat ce şmechere sunt aceste două produse, dar şi altele din aceeaşi categorie. Uite, de exemplu, că tot se bate fierul acum pe chestia cu materiale cu rezistenţă ridicată la foc… vata bazaltică face parte din gama cu aceste materiale. Se foloseşte pentru izolare termică şi fonică, având totodată rezistenţă ridicată la foc. Preţuri bune la astfel de produse se găsesc aici.
Sunt curioasă ce aţi visat voi că veţi deveni când veţi creşte. V-aţi dorit chestii care s-au realizat? Sau au fost nişte dorinţe pe care le-aţi abandonat în favoarea altora mai puţin riscante? Aveţi regrete legate de acest subiect?
Ca să mă supun şi eu acestor întrebări, regrete nu am.
Ca fată, slabe şanse ar fi fost să devin zidar, nu? :))
Dar aş fi putut să îmi croiesc drum în domeniul auto. Măcar la partea de electronică. Da, am fost băieţoasă de mică, de aceea mă atrag în mare parte domeniile masculine.
Aşadar, revenind la întrebările de mai sus… Ai regrete legate de subiectul acesta? La ce job ai visat încă din copilărie?
Eu am visat sa devin doctorita. Asta cand eram mult prea mica si pe parcurs mi-am pierdut interesul
Cand eram mic mic, nu mai tin minte ce voiam sa devin. Mai tarziu, spre sfarsitul liceului, n-am vrut sa merg mai departe la facultate si imi doream sa fac o meserie cu care sa pot sa lucrez independent (cel mai mult ma gandeam la frizerie). Dar am cedat insistentelor parintilor si pana la urma m-am dus la facultate, una cu profil tehnic, de pe urma careia m-am ales cu un job pe santier, unde nu e deloc usor, desi pot spune ca se castiga ok(cel putin pentru zona mea, una dintre cele mai sarace din Ro). Regrete incerc sa nu am pentru ca pe drumul asta am intalnit-o pe sotia mea care in ciuda faptului ca e si ea om, e cel mai bun si mai frumos lucru din viata mea. Cam atat, cu bine !
Mi-ar placea sa am puterea sa fiu mereu om, iar peste ani cel care-mi va fi sot sa vorbeasca la fel de frumos despre mine cum vorbiti dumneavoastra despre sotia care va este alaturi ♥
Eu regret ca, din doua facultati care ma atrageau, am ales-o pe cea mai nepotrivita. N-am avut pe nimeni sa ma indrume la 18 ani, cand nu stiam nimic despre viata. Sper sa vina o zi cand o sa ma impac cu asta.
Pot spune doar că la un moment dat am ajuns să fac ceea ce mi-a plăcut să fac când eram mică.Pe atunci îmi plăcea la nebunie să mă joc de-a vânzătoarea.Frunzele ţineau locul banilor,cărămida sfărâmată era cacao,pietrele erau greutăţile şi multe altele.După un liceu de contabilitate,nu am mai făcut o facultate şi am ajuns ceea ce am visat.Dar acum din păcate ,din motive de sănătate am ajuns să îngroş rândurile pensionarilor.
Mi se pare o realizare enorma pentru suflet sa ajungem sa facem in viata lucrurile la care ne gandim cand suntem copii.
Imi pare rau pentru problemele de sanatate…
Daaa, îmi pare rău că nu am ajuns ce am dorit când eram mic! Vroiam doctor sau constructor de avioane.
Ce bine ar fi fost…..
Cred că ai fost tare cool dacă ai fi fost mecanic sau zidar! Unsă toată de ulei, dând la cheie…..super faină!
Eu mereu mi-am dorit sa devin doctor, dar acum am ajuns in a profesa pe domeniul IT. Nu pot spune ca sunt dezamagit, dar nu e exact ceea ce imi doream.
Eu n-am stiut niciodata sigur ce vreau sa devin. Daca ma duceam la doctor, ziceam ca vreau sa ma fac medic ca sa arat oamenilor ca exista si medici draguti. Daca ma uitam la un film, vroiam sa fiu actrita…
Cand m-am facut mai mare, am visat ca as putea fi avocat, dar am nimerit la o facultate care si-a dorit sa faca din mine un mic politician. Chiar daca nu ar fi problemele de sanatate, nu as putea profesa in domeniu pentru ca nu pot sa privesc oamenii in ochi si sa ii mint.