Un pic altfel despre lumină. E complicat sau e ok?

Fii atent ce am făcut/păţit azi! Am căzut într-o capcană pe care mi-am întins-o singură, în mod indirect. Dar măcar a fost o capcană frumoasă, distractivă, luminoasă. Eşti un pic confuz după introducerea asta, nu? Pe de o parte, te înţeleg, căci ştiu că uneori am un mod ciudat de a prezenta situaţiile. Cineva m-a întrebat „De ce te scarpini cu piciorul după gât? De ce te complici aşa de mult cu explicaţii întortocheate?”. Într-o oarecare măsură aşa sunt eu, mai complicată. Pe de altă parte simt că pierd o parte din mine de fiecare dată când dezactivez aplicaţia asta… „om complicat”.
Azi expun lucrurile exact aşa cum le-am trăit, în modul meu încurcat 😀

Voiam să fac o postare pe jumătate tradiţională, pe jumătate atipică. Despre sărbătoarea Pascală, cu accent pe luatul luminii, tradiţie specifică în perioada asta. Pe de o parte, deşi cred în Dumnezeu, nu cred în biserică în calitate de instituţie. Mă duc totuşi, în unii ani, “să iau lumină”. Azi voiam să scriu despre lumina pe care o luăm, lumina pe care anul acesta o va lua doar mama, iar eu voi sta acasă să lucrez, căci vreau să stau liniştită în prima zi de Paşte. Şi-mi doream să fac articolul despre lumina pe care o va aduce mama de la biserică şi lumina sub care voi munci eu aproape de miezul nopţii. Chiar dacă vor fi surse diferite, una de la candelă, cealaltă de la aplica din dormitor, cu generosul bec cu led, lumina în sine are cam aceeaşi semnificaţie (din punct de vedere spiritual, filosofic şi alte astfel de unghiuri).

În încercarea de a avea un material cât mai complex, am căutat corpuri de iluminat pe google, să găsesc o pagină care să aibă mai multe. Ori să iau nişte poze cu care să ilustrez acest articol, ori să mă inspir, să-mi găsesc cuvintele potrivite. Şi am căzut în capcana asta când am intrat aici. M-am simţit ca un copil. Nu-mi venea să mai intru pe blog să scriu ceva din ce îmi propusesem. Voiam doar să stau acolo şi să dau click pe fiecare chestie d’aia aşezată frumos în pagină, să văd eu ce se ascunde la fiecare categorie. Ca un copil mega curios :))

După ce m-am distrat dând click pe câte o categorie, întorcându-mă de fiecare dată la pagina iniţială şi dând click pe altceva… Am revenit aici. Îmi pierise dispoziţia să mai fac paralela aia frumoasă pe care o aveam în minte (despre lumina pe care o va aduce mama de la biserică şi lumina sub care voi tasta ultimele îndatoriri pe luna asta). Site-ul acesta m-a făcut să-mi pierd traiectoria stabilită iniţial. Dar cred că, totodată, m-a făcut să scriu rândurile astea sincere şi complicate, ceea ce mă defineşte în totalitate.

Pe această cale vă urez şi sărbători fericite! Cu linişte în suflet şi veselia prietenilor în jurul vostru!