Videochat – un subiect încă tabu

Aseară mi-a apărut în feed-ul de la Facebook o imagine pe care scria “Dacă vrei să cunoşti un om cu adevărat, priveşte cum îi tratează pe cei inferiori, nu pe cei egali cu el”. Citatul era notat ca aparţinându-i lui J.K.Rowling. Nu stau să fac analiză asupra provenienţei, căci nu pentru asta scriu materialul de azi, ci vreau să readuc în discuţie un subiect care încă este sensibil în societatea noastră – studio videochat. Indiferent dacă este vorba de un studio videochat profesional sau de realizarea job-ului în cauză din confortul propriei case, fetele şi băieţii care aleg să facă asta încă sunt văzuţi cu o sprânceană ridicată. În 2017, oamenilor încă le place să seteze praguri în ceea ce priveşte superioritatea şi inferioritatea.

Din punctul meu de vedere, când e vorba de studio videochat şi orice altă chestie legată de acest subiect, singurul prag de inferioritate este acela al celor ce privesc judecând din exterior. Nu, eu nu fac asta. Însă n-aş judeca niciodată pe cineva care o face. Un om nu e mai puţin om prin prisma meseriei, cu atât mai mult când e vorba de un job prin care nu sunt afectate vieţile altor oameni. Practic fiecare îşi vede de pătrăţica lui. Dar nu, românul clasic nu ştie să facă asta. El ştie să se urce pe piedestal şi să arate cu degetul către orice studio de video chat din România şi nu numai. El ştie să se-mbrace în haina lui de superioritate şi să judece. Iar gândul ăsta-mi aminteşte de citatul despre care spuneam la începutul acestui material că l-am găsit în feed-ul de la facebook. Ok, poate că până la urmă e vorba de nişte trepte. Unele pe care eu nu le percep, deşi mulţi se raportează în funcţie de ele. Însă nu văd motivul pentru care ne-am purta urât cu alţi oameni şi pentru care i-am judeca, indiferent de ce aleg să facă în viaţă, câtă vreme nu ne deranjează cu nimic.

Când e vorba de fete videochat poate că sunt multe sau poate că sunt puţine. Habar nu am. Habar nu avem. O singură dată am auzit vorbindu-se de un studio videochat din România, în rest oamenii sunt destul de rezervaţi când e vorba de discuţii pe astfel de teme. Şi aici mă refer şi la fetele care fac videochat şi care probabil se ascund de ochii şi urechile celor ce judecă, dar mă refer totodată şi la cei care privesc de pe margine şi care… parcă n-ar vrea să fie arătaţi cu degetul în cazul în care ar deschide un astfel de subiect, de mulţi fiind considerat nu departe de cutia pandorei. Faptul că scriu al nu-ştiu-câtelea material pe acest subiect este un risc pe care mi-l asum. Pe mine nu mă interesează job-urile oamenilor câtă vreme au bun simţ (în societate, în general vorbind) şi câtă vreme sunt oameni.