Sunt atât de leneşă astăzi, atât de… cum să-ncerc să explic sentimentul acesta? Asta e a patra duminică pe care o petrec în Suedia, iar weekend-ul înseamnă de obicei cumpărături pentru săptămâna ce vine. Adică fac din timp meniul pentru săptămâna care urmează, întocmesc lista cu ingredientele pentru preparate, listă la care mai adaug şi câteva produse de patiserie (nişte delicioşenii care mă determină să afirm că patiseria suedeză e cea mai minunată din Europa). Desigur, nu uit nici de gustări – termen care în mare parte la mine se traduce prin fructe şi biscuiţi digestivi. Dincolo de chestiile pe care le mănânc, fie ele ca fel principal, gustări sau desert, am mereu grijă să nu lipsească din casă ceaiul. În principiu încerc să am o alimentaţie sănătoasă, excepţie făcând produsele de patiserie ale suedezilor, delicioşenii de la care nu mă pot abţine deloc. Însă chiar dacă am în general o alimentaţie sănătoasă, nu pierd din vedere beneficiile ceaiului de iasomie, ceaiului de mentă şi ceaiului de ghimbir.
Cei care mă citiţi constant ştiţi că am o pasiune pentru ceaiurile de la Livada cu Ceai (am scris aici despre 5 sortimente de ceai). Ceilalţi, nu-i bai, aflaţi cu timpul, eu fiind în general mare consumatoare de ceai, iar Livada cu Ceai a reuşit să-mi lase o impresie destul de bună. Faptul că văd exact plantele din compoziţie pe mine mă linişteşte. Ştiu că nu sunt prostii în ele şi nu mă păcălesc. Înainte să plec din ţară mi-am comandat un pachet de 100gr cu ceai de mentă şi unul tot de 100gr cu ceai de ghimbir cu alte plante. Ceaiul de mentă mă ajută cu migrenele, dar face minuni şi din alte puncte de vedere. Beneficiile sale asupra sănătăţii nu le-am ştiut mult timp, însă de vreun an sau doi am aflat că diminuează simptomele cauzate de stres şi de anxietate – iar pe ambele le am, din nefericire, din belşug. Ceaiul de ghimbir, pe de altă parte, deşi l-am detestat iniţial pentru gustul destul de… oriental… cu care eu nu prea mă împac, recent l-am găsit la LivadaCuCeai combinat cu alte minunăţii (morcov, măr, lemongrass, ardei verde, frunze de măslin…) şi chiar e ok la gust. O spun eu, mofturoasa cea mai mare.
În momentul acesta, de mare lene ce m-a cuprins azi, duminică fiind, frig de crapă pietrele (ninge deja de vreo săptămână aici), eu stau cocoţată în mijlocul patului, mănânc o brioşă mare cu afine şi beau ceai de mentă. După ultimul semn de punctuaţie închid clapa laptop-ului şi mă bag la citit. Un sfert din bagajul pentru Suedia a fost reprezentat de cărţi 😀 .
Cheers! Eu cu ceaiul, voi cu ce vreţi sau ce vă pofteşte inima.
Mie mi-e dor de duminicile noastre lenese, de bigudiuri de gene si de brate musculoase :*
Oooo, da! 😀 Clar mi-e dor de duminicile noastre! :*
Ceaiurile recomandate sunt excelente…
Si aici ninge de ieri asa ca o sa ma refugiez si eu curand in spatele unei cani cu ceai pentru rinichi(carora se pare ca nu le place frigul).
Ceaiul e intotdeauna o idee buna 😀
Cu ceaiul, clar! :))
Gând la gând! 😀