Puține sunt cazurile în care nu am nici cea mai vagă idee cum să încep un articol, ce notă să urmez și care să fie miezul lui, iar asta cred că se întâmplă din pricina mixului de experiențe pozitive și negative pe care le-am trăit luând parte la acest eveniment. Nu este prima oară când merg la un mare eveniment la Romexpo, dar este prima oară când merg la târgul internațional Gaudeamus. Deși de fel sunt o persoană foarte hotărâtă, fix de data aceasta chiar oscilez între lucrurile bune și cele mai puțin bune pe care le-am remarcat. Pentru că sunt totuși o idealistă, am să-ncep cu cele bune, acestea trebuind să aibă tot timpul prioritate.
Ce m-a determinat să îmi doresc să merg la târgul internațional Gaudeamus fix anul acesta? Răspunsul este cât se poate de simplu, anume că 3 dintre autorii contemporani ale căror cărți m-au cucerit și-au lansat noile publicații în cadrul evenimentului. Deși nu sunt din București, am simțit că un astfel de moment este de neratat, așa că m-am asigurat din timp că voi avea o zi liberă pentru a putea ajunge acolo și pentru a-i cunoaște pe cei 3 autori pe care îi îndrăgesc, fiind o bucurie pentru mine să le pot strânge mâna și să le pot mulțumi pentru ceea ce am simțit citindu-le cărțile. O să scriu câteva cuvinte despre fiecare în parte, în ordinea în care i-am cunoscut.
Natașa Alina Culea
Au trecut mai mult de doi ani și jumătate de când am descoperit cărțile autoarei Natașa Alina Culea, iar în tot acest timp i-am devorat toate cele 5 cărți publicate și aștept de fiecare dată cu nerăbdare vestea că vor mai urma și altele. Stilul său de a scrie este diferit de la o carte la alta, dovadă a faptului că devine tot timpul o versiune și mai bună a ei și că este într-atât de bună în ceea ce face încât are capacitatea de a scrie de fiecare dată altfel, ca și cum s-ar reinventa de la o carte la alta. Aș zice că ceea ce au în comun cărțile sale sunt corectitudinea gramaticală, tonul cald și vocabularul frumos.
Cum a fost să o cunosc în carne și oase? Știam că voi avea emoții, dar nu știam că o să tremur puțin din cauza asta. Eu nu tremur de fel, nu știu ce s-a întâmplat cu mine, a fost o bucurie pe care nu o pot explica. Am îmbrățișat-o fără să mă gândesc vreo clipă că îi inund spațiul personal, am îmbrățișat-o și am simțit omul cald din spatele condeiului. Nu e nimic negativ la ea. Nici măcar un gram. Nada, niente, ingenting. Am făcut poze, am stat de vorbă, am cumpărat cea mai recentă carte pentru a cere pe ea un autograf pentru prietena mea, am urmărit lansarea, am avut plăcerea să o cunosc și pe sora ei și am stat de vorbă chiar și cu o parte dintre oamenii alături de care așteptam la rând pentru autograf ^_^. A fost o experiență frumoasă și aș repeta-o fără niciun dubiu.
Titus Radu
În 2015 am descoperit cartea Emigration Blues, o carte care m-a cucerit de la primele pagini și pentru care am fost supărată că nu există în marile librării online (ba chiar am făcut și un material video în care transmiteam că Emigration Blues ar trebui să fie comercializată și de marile librării online). Mi se părea la vremea respectivă că e o eroare ca o carte atât de bună să nu fie la îndemâna cât mai multor cititori. Încă sunt de aceeași părere. Cel mai mult și mai mult vor rezona cu ea cei care au plecat măcar o dată la muncă în străinătate și care, inevitabil, s-au lovit de o grămadă de greutăți. Dar și cei care încă mai cred că în străinătate umblă câinii cu covrigi în coadă vor avea ceva de învățat din cartea Emigration Blues. Desigur, vremurile sunt altele acum, însă greul nu s-a evaporat peste noapte.
Cum a fost să-l cunosc pe Titus Radu? Aveam emoții și în cazul acesta și, printr-o minune, am reușit să le țin în frâu și să fiu capabilă să leg câteva cuvinte 😀 . M-am simțit în preajma autorului de parcă l-aș fi cunoscut de o viață, chiar am mers la o bere la una dintre terasele amenajate lângă Sala Cupola de la Romexpo. O să fie o bucurie la fel de mare să o cunosc și pe soția lui, care m-a ajutat în trecut cu o traducere în limba franceză. Mă-nclin! Ah, să nu uit, am intrat în posesia celui mai nou roman publicat de Titus Radu – Hornuri de argint, un roman lansat chiar acum, la târgul internațional Gaudeamus.
Nic Dobre
Când spun numele Nic Dobre simt de fiecare dată nevoia să adaug faptul că este autorul care m-a determinat să citesc până la final o carte SF și să-mi placă extrem de mult. Până să descopăr romanul Căldura Ghețarilor, pe care l-a publicat în martie 2016, nu am reușit niciodată să trec de primele pagini ale unei cărți SF, nici să urmăresc cu interes vreun film din această categorie. Dar Căldura Ghețarilor a fost acel punct, din viața mea în calitate de cititor, care mi-a deschis noi orizonturi, determinându-ma să fac loc literaturii SF în coșul de cumpărături. Și am oferit un exemplar al cărții chiar și prin intermediul unui video pe canalul meu de youtube (nu sunt mândră de calitatea materialului video, dar fac trimitere către el pentru cei care vor să-i dea totuși play).
Cum a fost să-l cunosc pe Nic Dobre? M-am furișat pe la standul editurii Tritonic și am cumpărat romanul Un polițist în spațiu, roman ce îi aparține și care urma să aibă lansarea cam 15 minute mai târziu. Apoi, cu cartea în brațe, voiam să merg să cer un autograf. Surpriza mea a fost că autorul m-a recunoscut. Eu, o mână de om, unul dintre bloggerii care au scris despre Căldura Ghețarilor. Însă eu nefiind un blogger specializat pe recenzii, nu mă așteptam să mă țină minte. A fost cu adevărat o surpriză. Am schimbat câteva cuvinte și urma să mai stau puțin pentru a prinde primele câteva minute din lansarea romanului Un polițist în spațiu. Însă m-am uitat la ceas și mi-am dat seama că ar trebui să mă grăbesc să chem un Uber și să ajung la gară dacă vreau să prind ultimul tren pe care îl am spre casă. Și dusă am fost, fără să mai spun nici măcar “la revedere”, spre rușinea mea.
Ei au fost cei 3 autori pentru care am mers la târgul internațional Gaudeamus. Dacă nu ar fi fost ei, n-aș fi mers la București și n-aș fi bifat acest eveniment.
Am avut totodată ocazia să-l cunosc și pe Ovidiu Eftimie, pe care îl știam de câțiva ani din online și a cărui primă carte, Arhanghelul Raul, am cumpărat-o de la event. Știu că acum și-a lansat a doua carte, dar n-o citisem pe prima și mi-am zis să le iau și eu în ordine, să aibă sens să-l descopăr în calitate de autor, să achiziționez cărțile în ordinea în care au fost publicate. Mi-am luat autograful și de la el și am zis să facem și o poză, chiar dacă în gând mă temeam așa un pic de viitoare glume internautice referitoare la cei care vin să ceară o semnătură și o poză, dar care nu zic neapărat mai mult de 5 cuvinte. Guilty! 😀
Pentru mine, cei 4 autori menționați mai sus au făcut ca experiența mea la târgul internațional Gaudeamus să fie una frumoasă și de care să-mi amintesc cu drag.
De cealaltă parte a baricadei, dincolo de emoții și autografe, m-a dezgustat circul produs de unii politicieni. Desigur, fiecare om este liber să scrie o carte și, de ce nu, să o lanseze chiar la marele eveniment Gaudeamus. Dar de la asta și până la a transforma un eveniment cultural într-un ring al cuvintelor nepotrivite e cale lungă. Nu suficient de lungă pentru unii politicieni. Nu mă pot pronunța în numele altora, dar pentru mine editura RAO a murit începând de acum.
În ceea ce privește organizarea evenimentului, cred că singurul lucru pe care mi l-aș fi dorit diferit ar fi spațiul culoarelor. Mă declar călcată pe picioare și lovită cu ghiozdane, genți și coate. Desigur, organizatorii au o vină prea mică în privința acestui lucru, oamenii find în fond cei care au dat dovadă de lipsă de educație. Și m-au călcat nu doar cei prea înalți pentru a mă putea observa, ci și mulți copii. Mă bucur că nu mi-am pierdut cumpătul, că bucuria de a-mi cunoaște autorii contemporani preferați a fost mai importantă decât sentimentul venit din partea celor care m-au călcat și m-au lovit.
O să vreau să mai merg la ediții viitoare ale târgului internațional Gaudeamus? Răspunsul este cât se poate de simplu: dacă o să am autorii preferați prezenți la eveniment, da, voi mai merge, dar în lipsa lor nu se merită să merg și să fiu din nou sub același acoperiș cu oameni care nu par să aibă cei 7 ani de acasă.
Cam atât pentru azi. Mă-ntorc la noile mele cărți.
Mi-a facut placere sa te intalnesc inainte de lansarea Natasei si acum ti-am descoperit si blogul. Am vazut ca toata lumea a fost impresionata de targ si poze cu teancuri de carti luate de acolo. Eu am facut 3 ore pe drum si alte 3 ore incercand sa patrund prin multime. Nici macar nu puteai ajunge la rafturi la editurile mari. Am plecat de acolo cu bucuria de a intalni oameni minunati si cu 2 carti ale Natasei. Fetita mea a fost mai norocoasa, ea a reusit sa isi ia mai multe carti.
Heey! Și eu mă bucur că te-am cunoscut. Sunt în aceeași situație ca tine, 3 ore pe drum cu trenul + vreo 25 de minute metrou și mers un pic pe jos. Plus același timp înapoi spre casă. La fel, bucuria mea a fost că am reușit să mă întâlnesc cu oameni minunați, iar pentru asta chiar aș repeta experiența. Te îmbrățișez cu drag și sper să ne nimerim și la alte evenimente pe viitor ^_^.
Măi blonduță! Păi hai să ne tot vedem până trec toate emoțiile <3
Așa să facem! 😀 ♥
Eu nu am reusit sa mai ajung 🙁 Am lasat de pe o zi pe alta, am zis ca duminica o sa fiu mai libera si duminica s-au hotarat sa vina niste musafiri neinvitati. Mi-ar fi placut sa ne vedem, dar mai ales mi-ar fi placut sa-mi iau niste carti la reducere. Asta e… poate la urmatorul Gaudeamus. Ma bucur pentru tine ca ai reusit sa iti intalnesti autorii preferati.
La următorul Gaudeamus chiar mi-ar plăcea să ne vedem, ar fi o mare plăcere pentru mine. Sau, de ce nu, chiar mai devreme, dacă se mai nimerește un eveniment ce prezintă interes pentru amândouă. Te îmbrățișez!
Ma bucur ca ai reusit sa ajungi si astfel sa intalnesti scriitorii tai preferati! In prinvinta faptului ca te-au recunoscut, mi se pare extraordinar, un bun simt al acestora in ceea ce priveste respectul fata de cititorii lor. Mi-as fi dorit si eu sa merg la targ, insa mai greu cu piticele…
Într-adevăr, autorii pe care i-am cunoscut nu-s doar scriitori iscusiți, ci și oameni de nota 10. Mă bucur că am reușit să ajung la eveniment.
Ma bucur ca dincolo de lipsa de educatie a unora ai avut parte de momente frumoase alaturi de autorii tai preferati.
Mulțumesc, Mihaela! Te pup!
Oh, pe subiectul lansarii respective de carte: m-am uitat la un filmulet si l-am inchis la jumatate, fiindca imi provoca greata, efectiv.
Din pacate, industria cartii din Romania mi se pare ca are probleme foarte mari, motiv pentru care editurile ajung sa refuze romane sau alte carti bune, in defavoarea unor mizerii debitate de niste insi care isi permit.
In alta ordine de idei, daca ti s-a deschis apetitul pentru SF, iti pot recomanda un serial SF mi-nu-nat, in care Sir Anthony Hopkins face un rol magistral, din punctul meu de vedere. Se cheama “Westworld” si a aparut doar un sezon de 10 episoade, il asteptam pe urmatorul. In caz ca ii vei da o sansa si un pic de timp, sunt surioasa cum iti pare 🙂
P.S. Lectura placuta!
Mulțumesc tare mult! O să caut trailer-ul serialului și o să văd dacă mă prinde.
În altă ordine de idei, am văzut și eu câteva materiale video de la event, atât din zilele de dinainte să merg eu, cât și de după. La fel ca în cazul tău, materialele mi-au provocat o stare extrem de neplăcută, s-a ajuns mult prea departe 🙁 .
Mulțumesc mult pentru cuvintele frumoase, Ioana. Mă bucur că am avut ocazia să ne cunoaștem. Nu excelez la capitolul “reţinerea numelor şi/sau a fizionomiilor”, dar am apreciat în mod deosebit faptul că ai cumpărat un al doilea exemplar al cărţii “Căldura gheţarilor” pentru a-l face cadou celor care-ţi citesc articolele.
Sper să-ţi placă şi “Un poliţist în spaţiu”.
Ceea ce am făcut atunci, cumpărând un al doilea exemplar și oferindu-l cadou, cred că a fost modul meu de a-mi exprima uimirea vizavi de faptul că tocmai descoperisem un SF care mi-a plăcut și, culmea, o carte a cărei continuare îmi doream (și încă îmi doresc) să o descopăr. Felicitări pentru realizările de până acum și mult succes pe mai departe!
Vă mulțumesc și eu!
Intotdeauna este o placere sa ne revedem si de fiecare data simt ca nu ne putem satura de vorba.
Abia astept sa gasim alte pretexte pentru a dezbate probleme existentiale.
Mă bucur să aud că și pentru tine sunt o bucurie revederile ^_^.